Academia suedeza a premiat anul acesta controversa si teoriile stiintifice

La decernarea premiilor Nobel, indiferent de an, controversele nu se lasa asteptate. Nici o surpriza, de vreme ce deciziile juriilor de la Stockholm si Oslo (care alege laureatul premiului pentru pace) nu sunt deloc transparente. In 2004, candidata cea mai probabila la statutul de subiect al controverselor este austriaca Elfriede Jelinek (58 de ani), laureata premiului pentru literatura. Jelinek este cunoscuta la noi mai ales pentru romanul semiautobiografic "Pianista" (1983), tradus in exact aceeasi perioada in care ecranizarea lui Michael Haneke, cu Isabelle Huppert in rolul principal, primea trei premii la Cannes si soca spectatorii cu scena unui sarut incestuos intre o mama si o fiica. 

Decizia Academiei suedeze este considerata surprinzatoare pentru ca Jelinek este vazuta, mai degraba, ca o... anarhista. Ea a si fost membra a Partidului Comunist Austriac - fondat de KGB -, timp de 17 ani, pana in 1991. Adica pana in momentul in care  Kremlinul a taiat fondurile. Romanele si piesele de teatru semnate de Jelinek sunt catalogate ca fiind critici sociale radicale, dublate de obsesia sexului (un alt roman al ei, "Lust", din 1989, a fost calificat drept "pornografic"). 

"Nu sunt capabila sa rezist la asa ceva", a declarat scriitoarea, raspunzand la intrebarea daca va veni la Stockholm pentru a-si ridica premiul. "Am o fobie sociala si nu suport multimile mari de oameni. Am sa scriu un discurs."

Primele reactii negative au si aparut: in Weekly Standard, o respectata publicatie culturala americana (cu orientari de dreapta), se vorbeste de "snobii infami", care "s-au intors la obiceiul de a premia un fanatic de stanga necunoscut si lipsit de recunoastere". Pe de alta parte, anul acesta premiile Nobel au avut aerul unei reparatii istorice pentru savantii din domeniile teoretice. 

Astfel, fizicienii americani David Gross, David Politzer si Frank Wilczek au primit premiul pentru fizica pentru lucrari publicate in 1973, cand ultimii doi erau abia studenti. Ei au lansat o teorie (confirmata experimental) referitoare la cele mai mici componente cunoscute ale materiei - si anume particulele care alcatuiesc protonii si neutronii din nucleul atomilor.

Premiul pentru medicina le-a fost acordat altor doi americani, Richard Axel si Linda Buck, pentru descrierea mecanismului simtului olfactiv. Cei doi au relevat existenta a 1.000 de gene (cam 3% din tot ADN-ul uman) responsabile de producerea celulelor olfactive. 

In chimie, israelienii Aaron Ciechanover si Avram Hershko, precum si americanul Irwin Rose au fost premiati pentru descoperirea mecanismului de distrugere a proteinelor din celule.

Premiul pentru pace i-a fost acordat activistei pentru drepturile omului si protectia mediului Wangari Maathai, ministru adjunct pentru mediu in guvernul din Kenya. Maathai este prima femeie din Africa distinsa cu un premiu Nobel pentru pace. Timp de 30 de ani, ea a condus o campanie de replantare a 30 de milioane de copaci in zonele afectate de defrisari.