Pentru companiile mari, Generaţia Z devine deja un factor care schimbă modul în care organizaţiile funcţionează. Allianz-Ţiriac este unul dintre jucătorii care au înţeles că tinerii nu pot fi integraţi prin modele vechi, ci printr-o transformare a culturii de lucru, iar această schimbare porneşte de la recunoaşterea valorii lor.

„Generaţia Z, din punctul meu de vedere, este fantastică. Vine cu o bogăţie imensă pe piaţa muncii şi, personal, învăţ foarte mult avându-i în preajmă”, spune Cristina Rotaru, Director People and Culture la Allianz-Ţiriac.

Mai mult, organizaţiile încep să vadă în tineri nu doar angajaţi la început de drum, ci surse autentice de inovaţie, capabile să aducă perspective noi, să conteste procese încremenite şi să propună soluţii pe care managementul tradiţional nu le mai vede din interior.

„Ne uităm la generaţia Z ca la o resursă, ca la un sounding board, cărora le dăm acest mandat de a găsi soluţii la probleme.”, subliniază Cristina Rotaru.

Schimbarea de perspectivă este una strategică. Cristina Rotaru vorbeşte despre o relaţie nouă între generaţii, construită pe învăţare reciprocă, în care fiecare aduce ceva valoros la masă: seniorii vin cu experienţa şi rigoarea lor, iar tinerii cu curiozitatea şi felul diferit în care privesc lucrurile.

Împreună, creează un echilibru pe care multe companii abia acum încep să îl valorifice.

Această abordare s-a concretizat şi într-un program internaţional din cadrul grupului Allianz, unde tinerii sunt invitaţi să vină cu soluţii reale la probleme reale. Nu vorbim despre exerciţii teoretice sau simulări „de dragul învăţării”, ci despre contribuţii directe la procese de business care ajung pe masa decidenţilor. Practic, generaţia Z primeşte spaţiu şi mandat să influenţeze modul în care compania funcţionează zi de zi.

Deşi sunt percepuţi adesea ca „generaţia care vrea doar remote”, tinerii au un profil mai complex. „Remote probabil că este preferinţa lor, sau aşa o simt eu. Au o preferinţă pentru flexibilitate, asta pot să spun sigur, însă nu anulează dorinţa de comunitate. E foarte, foarte prezentă în generaţia Z.”, spune Cristina Rotaru.

Ea apreciază că, dacă pentru generaţiile anterioare salariul era principalul criteriu, pentru Gen Z banii sunt doar o parte din ecuaţie. Tinerii se uită la un job într-un mod mult mai amplu: vor să înţeleagă de ce fac ceea ce fac, ce impact are munca lor şi cât de bine se potriveşte cu valorile lor. Pachetul financiar contează, dar nu este suficient dacă nu vine la pachet cu sens, autonomie şi un mediu în care simt că vocea lor are greutate.

„E un mit că nu contează partea financiară. Pentru noi toţi contează într-o anumită măsură. Până la urmă venim la job şi pentru asta.”

Diferenţa vine însă dintr-o nevoie mai profundă. „Simt — eu simt — la generaţia Z această dorinţă de a fi util, de a construi, de a lăsa ceva în spate.”

Iar această orientare spre contribuţie îi determină pe angajatori să redeseneze job descriptions, să ofere proiecte cross-functional, să creeze contexte în care tinerii văd concret impactul muncii lor.