Inflaţia din România accelerează puternic, atingând în iulie aproape 8% şi fiind estimată de BNR la 9,6%-9,7% în septembrie, pe fondul majorării TVA şi accizelor, în timp ce unii economişti prognozează valori între 8% şi 10% la final de an. Dobânzile la depozite bancare şi titlurile de stat nu mai protejează economiile pe termen scurt, fiind recomandate în acest sens companiile listate care pot transfera costurile către consumatorul final sau fondurile mutuale cu componentă de acţiuni.

„Pe termen mediu şi lung, singurele fonduri care bat inflaţia sunt cele de acţiuni. Nu cred însă că există o soluţie investiţională care să bată în septembrie inflaţia preconizată de BNR. Nu trebuie să te uiţi la soluţii pentru o lună-două-trei, ci la soluţii cu durată mai lungă”, spune Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Rata anuală a inflaţiei a ajuns în iulie la 7,8%, de la 5,7% în iunie. Creşterea de luna trecută a fost susţinută de majorarea preţurilor la alimente şi servicii cu 7,67%, respectiv 7,33%, în timp ce bunurile nealimentare au înregistrat un avans de 8,18%. Recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că dobânda de politică monetară, care staţionează de un an la 6,5%, nu va fi diminuată în acest an, având în vedere creşterea semnificativă a preţurilor.

„Titlurile de stat sunt sub 8% în lei şi 6,5% în euro, dar la zece ani. Dobânzile la depozite sunt sub valoarea titlurilor de stat, deci dacă inflaţia se face 9% în septembrie, nu există o soluţie pe termen scurt. Nu discutăm despre excepţii, care pot fi întâmplătoare”, continuă Horia Gustă.

La 1 august, TVA-ul pentru produsele alimentare a crescut de la 9% la 11%, iar pentru produsele nealimentare de la 19% la 21%. Această majorare este de aşteptat să amplifice inflaţia, deja cea mai ridicată din Europa, impactul resimţindu-se nu doar în magazinele alimentare, ci şi în restaurante, farmacii, benzinării sau magazine de bricolaj.

„Emitenţii de acţiuni sunt cei care înglobează în businessul lor inclusiv această inflaţie, deci îşi vor ajusta produsele încât să rămână o marjă de profitabilitate, iar lucrul acesta se transferă destul de repede. Ne uităm, de exemplu, la emitenţii din energie sau sănătate, care vor transfera creşterile în preţul produselor, iar atunci lucrurile se vor aşeza”, mai spune reprezentantul AAF.