Procedura a început marţi. Reprezentanţii X contestă constituţionalitatea unei legi statale care impune companiilor de socializare să dezvăluie modul în care monitorizează discursul instigator la ură, extremismul, dezinformarea, hărţuirea şi interferenţa politică străină.

X a declarat că legea cunoscută sub numele de Legea „Stop Hiding Hate Act” încalcă Primul Amendament şi Constituţia statului, potrivit Reuters.

Plângerea depusă la tribunalul federal din Manhattan a citat o scrisoare de la doi legislatori care au susţinut legea, în care se spune că X şi Musk, în special, au un „trecut îngrijorător” în ceea ce priveşte moderarea conţinutului „care ameninţă fundamentele democraţiei noastre”.

Procurorul general din New York, Letitia James, o democrată care aplică legile statului, este pârâta numită în procesul lui X. Biroul său nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Musk a renunţat la politica de moderare a conţinutului de pe Twitter, aşa cum era cunoscută anterior platforma X, după ce a cumpărat compania în octombrie 2022.

Legea din New York impune companiilor de socializare să dezvăluie paşii pe care îi iau pentru a elimina ura pe platformele lor şi să raporteze rezultatele.

Amenzile civile ar putea ajunge la 15.000 de dolari pe zi pentru fiecare încălcare.

Legea a fost redactată de doi parlamentari democraţi.

Reprezentanţii X susţin că legea din New York seamănă cu o lege californiană din 2023, a cărei aplicare a fost parţial blocată de o curte federală de apel în septembrie anul trecut din cauza preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

Şi reprezentanţii statului California au făcut o înţelegere cu X pentru a nu aplica o lege asemănătoare.