Un start-up american din domeniul fuziunii nucleare afirmă că a rezolvat una dintre cele mai vechi obsesii ale umanităţii: transformarea altor metale în aur. Compania Marathon Fusion propune utilizarea reacţiilor de fuziune nucleară nu doar pentru a genera energie, ci şi pentru a produce aur prin transmutare nucleară — o idee care readuce la viaţă visul alchimiştilor din Antichitate, dar pe baze ştiinţifice solide.

Într-o lucrare academică publicată recent, compania detaliază un proces prin care neutronii generaţi de fuziunea hidrogenului pot transforma izotopul de mercur-198 în mercur-197, care apoi se dezintegrează natural în aur-197, singurul izotop stabil al metalului preţios. Deşi lucrarea nu a fost încă evaluată formal de comunitatea ştiinţifică, reacţiile iniţiale au fost pozitive.

„Pe hârtie, totul arată promiţător, iar specialiştii cu care am discutat sunt entuziasmaţi”, a declarat Dr. Ahmed Diallo, fizician la laboratorul naţional Princeton al Departamentului american al Energiei, citat de Financial Times.

Marathon Fusion a fost fondată în 2023 de Kyle Schiller şi Adam Rutkowski, ambii în vârstă de 30 de ani, cu scopul de a rezolva dificultăţile tehnice ale centralelor electrice pe bază de fuziune.

Compania are 12 angajaţi şi a atras până acum investiţii de 5,9 milioane de dolari şi aproximativ 4 milioane de dolari din granturi guvernamentale americane.

Iniţial, echipa Marathon s-a concentrat pe eficientizarea sistemelor de ardere a combustibilului pentru fuziune, însă a început să exploreze şi potenţialul transmutării nucleare în 2024. Această abordare inovatoare ar putea permite unei centrale de fuziune de 1 GW să producă anual aproximativ 5.000 kg de aur, echivalentul valoric al energiei electrice generate — ceea ce ar putea dubla veniturile unei astfel de centrale.

Rutkowski, fost inginer la SpaceX, a subliniat:

„Ideea principală este că putem produce cantităţi mari de aur fără a compromite ciclul combustibilului necesar fuziunii”.

Totuşi, există o provocare semnificativă: amestecul de izotopi de mercur ar putea duce la formarea unor izotopi instabili ai aurului, ceea ce ar necesita o perioadă de izolare între 14 şi 18 ani pentru ca metalul obţinut să fie considerat complet sigur.

Proiectul are şi alte perspective comerciale: tehnologia ar putea fi adaptată pentru producerea altor metale preţioase. Însă, potrivit companiei, piaţa aurului — unde anual se extrag aproximativ 3.500 de tone — este suficient de vastă pentru a absorbi producţia suplimentară fără un impact negativ asupra preţului.

„Aurul este în acel punct ideal de echilibru între valoare şi volum”, a declarat Dan Brunner, fost director tehnic la Commonwealth Fusion System, o companie susţinută de Bill Gates, şi acum consilier ştiinţific la Marathon.

Chiar dacă fizicienii au realizat fuziuni nucleare încă din anii 1930, nimeni nu a reuşit să genereze până acum mai multă energie decât consumă procesul. Totuşi, interesul şi investiţiile private au crescut semnificativ: în ultimul an, start-up-urile din fuziune au atras finanţări de 2,6 miliarde de dolari, iar investiţiile totale la nivel global au ajuns la aproape 10 miliarde.

În opinia lui Malcolm Handley, fondatorul fondului de investiţii Strong Atomics şi primul finanţator al Marathon, perspectiva obţinerii de aur din fuziune poate accelera dezvoltarea întregii industrii.

 „Aceste companii şi-au asumat rezolvarea unor probleme extrem de complexe. Banii pe care această descoperire îi poate aduce vor uşura rezolvarea tuturor acestor provocări”, a conchis Handley.

Într-o lume în care energia verde şi materiile prime preţioase sunt esenţiale, soluţia propusă de Marathon Fusion ar putea reprezenta nu doar un pas spre independenţa energetică, ci şi o nouă eră economică pentru industria energetică şi cea a metalelor rare.