În cadrul emisiunii OFF THE RECORD, realizată de Sorina Matei, Voineag a subliniat necesitatea unei ajustări a competenţelor între ancheta proprie a procurorului şi activitatea de supraveghere.

Potrivit acestuia, în peste jumătate dintre cazuri, ancheta penală este realizată direct de procuror, mai ales în cadrul marilor parchete.

„Logica este ca ancheta proprie să rămână cu adevărat în cazurile importante, investigate de DNA, DIICOT şi Parchetul General, iar infracţiunea de drept comun să fie dusă mult mai mult în zona de supraveghere”, a explicat Voineag.

În acest context, şeful DNA a susţinut că Ministerul Public nu ar mai avea nevoie de un număr atât de mare de ofiţeri de poliţie judiciară.

Referindu-se strict la situaţia DNA, Marius Voineag a precizat că instituţia are în prezent o schemă de 305 posturi de poliţişti judiciari, iar efectivul actual este de aproximativ 350. În ultimii trei ani, DNA a reuşit să atragă 144 de ofiţeri noi. Distribuţia acestora diferă de la o secţie la alta, existând procurori care lucrează cu doi poliţişti şi alţii care au în subordine până la cinci, repartizarea fiind decisă de şefii de secţie.

Şeful DNA a respins ideea unui deficit critic de resurse, afirmând că, raportat la dosarele aflate în lucru sau în pregătire, activitatea a decurs „destul de bine”.

El a admis însă că există o tendinţă constantă în sistem de a invoca lipsa resurselor, chiar şi în condiţiile în care acestea sunt, în realitate, suficiente pentru volumul actual de muncă.

Un accent aparte a fost pus pe componenta tehnică a activităţii DNA, zonă pe care Voineag a descris-o drept „mult mai sensibilă”.

Acesta a afirmat că, la preluarea mandatului, instituţia risca să rămână fără echipamente de monitorizare tehnică şi era nevoită să solicite sprijin logistic de la Poliţie, situaţie pe care a calificat-o drept „absolut ridicolă”. Dispozitivele de monitorizare – de la microfoane la alte echipamente specifice – erau insuficiente, iar organizarea activităţii tehnice era fragmentată.

Marius Voineag a susţinut că DNA a funcţionat mult timp cu sprijin extern în zona de filaj şi a atras atenţia că, în ultimii 20 de ani, un singur training de filaj a fost organizat în cadrul instituţiei, acesta fiind obligatoriu.

„Foarte mulţi nu au pus accent pe consolidarea capacităţilor instituţionale pentru că aceste lucruri nu se văd public”, a explicat şeful DNA.

Pe lângă investiţiile în tehnică, conducerea DNA a fost nevoită să rezolve şi probleme administrative majore. Voineag a arătat că arhiva instituţiei era depozitată impropriu, inclusiv pe holuri, cu dosare din anii 2005–2006. Arhiva a fost ulterior externalizată, iar clădirea a fost adusă la standarde conforme cu normele ISU, proiect coordonat de procurorul Tatiana Toader.

Şeful DNA a mai precizat că a fost extinsă şi schema Compartimentului Economico-Financiar, care funcţiona cu un număr de angajaţi comparabil cu cel din perioada 2006–2007, deşi instituţia se dublase între timp ca volum de activitate.

„E ceva inimaginabil”, a afirmat Voineag, explicând că primele luni de mandat au fost dedicate în mare parte rezolvării acestor disfuncţionalităţi administrative, esenţiale pentru funcţionarea eficientă a instituţiei.