Marele plan al lui Dominic Fritz pentru Timişoara. În joc sunt câteva miliarde de lei

Autor: Alex Ciutacu Postat la 06 mai 2021 261 afişări

Noua administraţie a municipiului Timi­şoa­ra pregăteşte şi docu­men­tează proiecte de investiţii în valoare totală de aproape 2 mld. lei, pe care vrea să le finanţeze în următorii ani prin intermediul programelor de dezvoltare bazate pe fonduri euro­pene, a explicat Dominic Fritz, pri­ma­rul Timişoarei, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în par­teneriat cu CEC Bank.

Marele plan al lui Dominic Fritz pentru Timişoara. În joc sunt câteva miliarde de lei

♦ Investiţiile depăşesc 620 mil. lei în bugetul local pentru 2021, iar o parte se îndreaptă spre documentaţii ♦ Primăria vrea să achiziţioneze 50 de autobuze şi tramvaie noi ♦ Secţiile spitalului municipal ar putea fi reunite într-un campus medical ♦ Zona metropolitană va fi factorul decisiv pentru dezvoltare în următorii ani. 

Noua administraţie a municipiului Timi­şoa­ra pregăteşte şi docu­men­tează proiecte de investiţii în valoare totală de aproape 2 mld. lei, pe care vrea să le finanţeze în următorii ani prin intermediul programelor de dezvoltare bazate pe fonduri euro­pene, a explicat Dominic Fritz, pri­ma­rul Timişoarei, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în par­teneriat cu CEC Bank. 

„Noi am depus fişe de proiect pen­tru următorii ani în valoare de aproa­pe 2 miliarde de lei, doar că aceas­tă sumă nu are încă o bază foar­te stabilă, tocmai pentru că nu ştim exact cum va arăta PNRR-ul (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă). De aceea, pentru noi este important să ne orientăm strategic către liniile clare pe care ştim deja că le va avea PNRR, adică o economie verde, o eco­nomie digitală, astea sunt proiec­te­le cu care vrem să punctăm şi în Timişoara.“

Amintim că România trebuia să depună PNRR-ul la Comisia Euro­pea­nă în data de 30 aprilie, dar Minis­terul Fondurilor Europene a anunţat că va propune o amânare până la data de 31 mai. Bruxelles-ul a stabilit că în cadrul Mecanismului care cuprinde şi acest PNRR de circa 30 mld. euro, 4 din 10 euro trebuie să meargă în in­vestiţii verzi şi 2 din 10 euro în digitalizare.

„Pe partea de verde am prevăzut şi mai multe parcuri, extinderea spa­ţiilor verzi, aici se îmbină o economie verde cu calitatea vieţii, a locuitorilor, de aceea pregătim depunerea unor proiecte mari şi pe partea aceasta“. 

Municipiul Timişoara are un bu­get de circa 1,4 mld. lei în 2021, din­tre care peste 620 mil. lei se îndreaptă către investiţii şi dezvoltare. Aici intră atât investiţii de infra­struc­tură, pre­cum un pasaj de peste 100 mil. lei, dar o parte din acest segment al bu­ge­tu­lui se îndreaptă către pre­gătirea de do­cu­mentaţii pentru pro­iec­tele pro­pu­se spre finanţare euro­peană. 

„Ne pre­gătim pentru un nou ciclu de finanţare pe fonduri europene şi ne pregătim pentru PNRR. Bugetul nostru de investiţii cuprinde mo­men­tan mai multe documentaţii im­por­tante pentru ca la anul să intrăm în câteva proiecte mari pe care le putem fi­nanţa prin PNRR. De exemplu, re­ge­nerarea spaţiului public din cartie­rele Timişoarei, pe partea de smart city, vrem să aducem şi iluminat pu­blic inteligent în tot oraşul, vrem să lucrăm la un program de reteh­no­lo­gizare a sistemului de termoficare şi este important să nu ratăm trendul spre o economie verde“. 

Mecanismul european prevede ca 70% din granturile incluse în PNRR să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul-limită pentru acce­sa­rea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. Mai mult, pro­iectele trebuie implementate până în 2026, cel târziu. 

În acest context, administraţia din Timişoara a decis să investească în documentaţii, pentru a avea o şansă în plus la atragerea de finanţări prin noile programe. „Bugetul nostru de investi­ţii este gândit încât să putem absorbi cât de mulţi bani se poate prin PNRR şi acolo suntem într-o cursă contra cro­no­metru. (...) Chiar şi pentru progra­mele regionale se vor accepta doar proiecte pentru care avem deja studiu de fezabilitate şi proiect tehnic. Şi pe PNRR vor avea prioritate proiecte cât mai mature posibil şi tocmai din acest motiv noi ne străduim să in­ves­tim foarte mult în studii de fe­za­bilitate pe partea de inovare, mobilitate, dar şi regenerare urbană“.

Ediulul a explicat că principalele di­recţii de investiţii pentru Timişoara în următorii ani vor fi: mobilitatea cu alei pietonale, parcuri, transport pu­blic, infrastructură rutieră şi pentru bi­ci­clete; digitalizare, senzori şi smart city; zona culturală ca factor în calitatea vieţii. 

Transport public şi mobilitate

Administraţia pregăteşte trei pro­iecte de înnoire a liniilor de tramvai, iar în următorii patru ani vrea să achiziţio­neze 50 de autobuze şi tram­vaie noi pentru a reînnoirea parcului auto.

„Vrem să reînnoim în următorii patru ani toată flota de transport în comun şi avem proiecte şi pentru noi piste de biciclete. Vrem să devenim un oraş în care mersul cu bicicleta este încurajat, la fel ca şi mersul pe jos. Pentru asta avem proiecte mari de investiţii în cartierele Timişoarei pentru că deja în momentul în care omul îşi părăseşte casa trebuie să fie încurajat să meargă pe jos. Nu doar centrul trebuie dezvoltat“. 

Pentru proiectul de reînnoire a flotei, invitatul a punctat că deja va recepţiona câteva tramvaie noi în iulie în urma unui proiect european anterior, iar în continuare va merge spre fonduri europene, respectiv un credit pentru a finanţa aceste achiziţii. 

„Referitor la investitori, mulţi îmi spun că angajaţii lor îşi doresc foarte mult să vină la lucru cu transportul în comun, dar pentru asta trebuie să lucrăm mult la confort pentru că nu este momentan foarte atractiv“. 

Totodată, administraţia a demarat construcţia unui nou pasaj care va lega partea de nord de partea de sud a oraşului, întrucât Timişoara este împărţită în două de o linie de tren, iar pe partea vestică a oraşului lipseşte o astfel de legătură. 

„Şi cu asta vom completa un inel de infrastructură rutieră în jurul oraşului care ne va ajuta foarte mult să decongestionăm traficul în interiorul oraşului“. 

Fritz îşi doreşte ca până la finalul mandatului curent cetăţenii să se simtă mai încurajaţi să meargă pe jos şi vrea ca autovehiculele să ocupe o pondere mai mică în tabloul complet al mobilităţii. 

„Vor exista mult mai multe trasee pietonale, va exista o egalitate mai mare între maşini, pietoni şi biciclete. Toată această infrastructură în spaţiul public se va schimba şi cu siguranţă se va vedea“. 

„Primării“ de cartier

Primăria din Timişoara lucrează în acest moment la crearea unui serviciu care se va ocupa cu managementul cartierelor, iar fiecare cartier va avea desemnat un manager de cartier, adică un funcţionar din cadrul primăriei responsabil pentru legătura cu cetăţenii, ONG-urile şi firmele din cartierul respectiv. 

„Trebuie să ne asigurăm că noi ca administraţie ştim şi problemele şi soluţiile din fiecare cartier şi nu va fi doar o chestie digitală, ci şi o chestie fizică. Cine ştie, poate la un moment dat vom putea să deschidem şi mici primării de cartier, tocmai să ne apropiem mai mult de cetăţeni“. 

Abordarea este una de tipul „la firul ierbii“ şi îşi propune să preîntâmpine eventuale nemulţumiri ale populaţiei legate de implementarea unor proiecte în teritoriu, precum o pistă de bicicletă care nu se potriveşte pe nevoile locuitorilor. 

„Orice mare proiect de investiţii trebuie să pornească de la nevoile cetăţenilor, trebuie să dezvoltăm instrumente să-i ascultăm. Cred că faptul că în administraţia publică din România încă pare foarte neobişnuit acest lucru este unul dintre motivele pentru care avem acest decalaj dintre cetăţeni şi administraţie“. 

Concret, planurile primăriei includ o interconectare mai bună a cartierelor din Timişoara prin intermediul infrastructurii şi a transportului în comun, dar şi regenerare urbană. 

„Trebuie să ne uităm în primul rând cum sunt conectate cartierele la transportul în comun, să ne uităm la calitatea spaţiului public, iar în cartierele unde avem multe blocuri ridicate în perioada comunistă vrem să lucrăm la proiecte mari de regenerare urbană în care reconectăm spaţiile verzi dintre blocuri, creăm alei pietonale, creăm o infrastructură inclusiv pentru biciclete“. 

Zona metropolitană ca factor decisiv în dezvoltare

Unul dintre obiectivele principale asumate de noua administraţie ţine de o conectare mai bună cu unităţile administrativ teritoriale (UAT) din apropierea oraşului, în contextul în care acestea atrag atât investitori, cât şi locuitori care muncesc în Timişoara. 

„Eu cred că zona metropolitană din jurul Timişoarei este de fapt factorul cel mai important pentru dezvoltarea strategică a oraşului în următorul deceniu De ce? Pentru că Timişoara s-a dezvoltat dincolo de limitele UAT-urilor, sunt comune periurbane în jurul Timişoarei, lipite de oraş, iar cetăţenii de acolo merg în oraş, îşi trimit copiii la şcoală, merg la cumpărături. Pentru cetăţeni este deja o singură realitate, dar administrativ nu suntem acolo“. 

Edilul a numit un nou director executiv pentru asociaţia de dezvoltare intercomunitară şi îşi propune să atragă fonduri europene şi pentru această conectare. 

„De exemplu, în zona de infrastructură este clar că sistemul trebuie gândit la nivel metropolitan, trebuie să regândim conexiunile cu autobuzele în toată zona metropolitană, ne gândim şi la noi linii de tramvai pe termen mediu şi lung, lucrăm şi la un plan pentru un tren metropolitan. Şi în zona de sănătate şi educaţie am putea gândi campusuri care se află nu în interiorul UAT-ului Timişoara, ci în zona metropolitană, pentru a încuraja dezvoltarea întregii zone“. 

El a subliniat că a observat reticenţa primarilor în ceea ce priveşte ideea de zonă metropolitană, însă a explicat că este un o strategie câştigătoare pentru toate părţile. 

„E foarte interesant că sunt unii primari care privesc cu scepticism procesul de zonă metropolitană pentru că au impresia că Timişoara vrea să câştige. Eu am abordarea opusă, vreau să se dezvolte periurbanul. Pentru că doar dacă ne dezvoltăm ca o zonă întreagă putem atrage investitori. Un investitor mare caută teren în Timişoara, dar cel mai probabil îi voi recomanda să se mute puţin în afara oraşului pentru că este mai mult spaţiu şi cu siguranţă şi noi vom profita de astfel de investiţii“. 

Campusuri în sănătate şi educaţie

Sănătatea şi educaţia sunt două dintre cele mai presante probleme ale românilor, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. În ceea ce priveşte sănătatea, invitatul a conturat un plan prin care vizează un „orăşel medical“, dar care se va întinde pe mai bine de zece ani. 

„Avem situaţia în care avem un spital municipal dispersat în tot oraşul în mai multe secţii diferite, de multe ori în clădiri istorice care nu se mai conformează standardelor moderne. Obiectivul nostru este să construim un campus medical într-un singură locaţie, chiar un mic orăşel medical în care comasăm toate secţiile. Va fi un proces care va dura 10-15 ani, dar aceasta trebuie să fie direcţia, nu putem doar să cârpim şi să lucrăm la sistemul existent“. 

Pentru educaţie, planurile pe următorii ani cuprind o abordare bazată tot pe campusuri şcolare, gândite în funcţie de profil. Aici primarul a menţionat că vizează şi învăţământul dual. 

„Pe partea de grădiniţe şi şcoli planul nostru este să lucrăm la campusuri şcolare în care vrem să concentrăm investiţiile noastre în zone mai compacte de educaţie, unde să fie o concentrare şi din punct de vedere al profilului. Aici vorbesc şi de formare profesională, de sistemul dual, pentru că nu avem nevoie doar de ingineri de top, ci şi de tehnicieni, spre exemplu. E foarte important să dezvoltăm mai departe inclusiv sistemul dual“.

Primarul are în plan şi investiţii în creşe noi, dar mizează în continuare şi pe prezervarea laturei multiculturale a oraşului – o diversitate care atrage şi din perspectiva sistemului de învăţământ. 

„Construim acum un nou campus pentru liceul german pentru că inclusiv latura aceasta multiculturală, europeană a Timişoarei este foarte importantă, şi pentru investitori. De aceea avem un liceu sârbesc, un liceu maghiar, un liceu german, un liceu englez, întrucât e foarte atractiv pentru oricine din Europa să vină în Timişoara“. 

Relaţia cu mediul privat

Strategia administraţiei pentru relaţia cu mediul privat se împarte în două paliere, şi-anume îmbunătăţirea condiţiilor de trai din Timişoara pentru retenţia resursei umane, respectiv crearea unui departament în primărie dedicat legăturii cu investitorii. 

„Suntem în situaţia privilegiată de a avea şomaj aproape zero, însă este şi o problemă pentru că firmele se luptă pentru forţa de muncă. Vin firmele şi îmi spun să creez condiţii optime pentru ca oamenii să trăiască în Timişoara, să studieze şi să muncească“. 

Primarul a explicat că unele dintre problemele cu care se confruntă investitorii în relaţia cu administraţia locală pleacă din lipsa unei echipe care să coordoneze răspunsurile diverselor direcţii ale primăriei în legătură cu nevoile jucătorilor din mediul privat. 

„Din păcate, răspunsul pe care îl obţii de la primărie diferă în funcţie de direcţia cu care vorbeşti. Momentan primăria nu reuşeşte să vorbească cu o singură voce faţă de cetăţeni sau investitori şi aici avem nevoie de mai multă coerenţă în comunicare“. 

El spune că vrea să scurteze mai multe procese care încetinesc investiţiile private, întrucât mai multe aspecte pot fi automatizate sau simplificate. 

„După 6 luni pot spune că administraţia funcţionează încă după sisteme şi principii vechi de cel puţin 10-15 ani. Spre exemplu, când răspundem la sesizări, n-ar trebui să mai stăm după fiecare ştampilă, ci să răspundem la un e-mail rapid, în maximum două zile. La fel, dacă ceri un certificat de urbanism, asta nun ar trebui să implice o mână de oameni care lucrează pe hârtie câteva săptămâni, acolo prin digitalizare trebuie să scoţi un certificat de urbanism într-un timp foarte scurt“. 

În ceea ce priveşte atragerea de investitori, Timişoara şi judeţul Timiş sunt recunoscute pentru numele sonore pe care le-au atras de-a lungul timpului, de la Continental, până la producătorul de biciclete Sport Mechanical Workshop. 

Acum, primarul vizează atragerea unor investitori care aduc valoare adăugată şi a dat exemplu sectorul automotive, unde gigantul Continental a investit masiv în cercetare şi dezvoltare în Timişoara. 

„Pe segmentul automotive Timişoara s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, de la un oraş unde se produce, spre un oraş unde marile firme de automotive îşi aduc ingineri aici, şi asta vrem să atragem“. 

Întrebat dacă primăria mai pregăteşte terenuri pentru în scop industrial pentru investitori, Fritz a arătat din nou către zona metropolitană ca fiind mai potrivită pentru investiţii ce vizează suprafeţe mari de teren. 

„Situaţia terenurilor din Timişoara nu este foarte confortabilă, mai ales a terenurilor pe care le deţinem la primărie. Nu mai există foarte multe spaţii mari unde ai putea să ridici o fabrică, dar nici nu vrem să atragem în interiorul oraşului producători mari, ci mai degrabă să ne concentrăm pe partea de cercetare şi dezvoltare. Ne gândim mult la partea de birouri, dar şi mici spaţii de dezvoltare. În acelaşi timp, piaţa privată funcţionează încă destul de bine, avem şi un parc industrial pe care vrem să îll dezvoltăm, dar repet că trebuie să ne uităm şi mai mult la zona metropolitană“. 

În ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei rezidenţiale din Timişoara, edilul a spus că nu doreşte „ghetouri rezidenţiale“, dar a menţionat că dezvoltatorii se aliniază din ce în ce mai mult viziunea administraţiei locale. 

„Pentru noi este important ca aceste dezvoltări să fie de calitate. Nu vrem ghetouri rezidenţiale unde nu mai sunt alte servicii, vrem să aducem în zonele noi rezidenţiale inclusiv servicii publice, infrastructură socială, educaţională, dar şi comercială. Şi vrem să păstrăm totuşi identitatea Timişoarei“. 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
timisoara,
investitii,
romania

ALEPH STORY: Cum facem ca cei care termină Podul Iloaiei din Iaşi sau Viaceslav Harnaj din Bucureşti să ajungă să câştige şi ei 2.000 de euro pe lună în agrobusiness? O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.