♦ „Sunt bani pentru salarii şi pensii“, a spus ministrul finanţelor Alexandru Nazare într-o aparentă replică la declaraţiile ministrului educaţiei Daniel David, care afirmase că „nu mai sunt bani pentru întreg anul pentru salarii şi burse, acesta fiind motivul tăierilor de cheltuieli din Educaţie“.

Ministrul finanţelor Alex­andru Nazare s-a plâns, la finalul săptă­mânii, că bugetul pe 2025 a fost construit prost, de aceea am fi unde suntem şi de aceea constrângerile bugetare sunt inevitabile: de acum înainte fără serbări câmpeneşti, fără cheltuieli „inutile“, cum le numeşte demnitarul.

Ministrul de resort vede azi ceea ce economiştii din afara sistemului public au văzut de la începutul anului: anume că bugetul nu poate face faţă avalanşei de cheltuieli pretinse  din toate părţile şi nu poate susţine cheltuieli care nu-şi au acoperire clară în venituri.

Problema veniturilor a subminat o construcţie echilibrată a bugetului, nu din acest an, ci de multă vreme. Sunt ani de zile în care două treimi din veniturile bugetare merg doar spre pensii şi salarii, cheltuieli care, în vreme de criză, sunt cu greu suportate şi, după cum se vede din crizele trecute, pot fi depăşite doar prin majorări de taxe şi mai puţin prin reduceri de cheltuieli.

Doar majorările de pensii şi de salarii de anul trecut au însemnat 3% din deficitul bugetar de 5% din PIB.

„Veniturile ipotetice“ cum ar fi „o mai bună colectare“ a ANAF nu pot fi luate în seamă, scria Consiliul Fiscal după publicarea proiectului de buget pe 2025. Şi era vorba de 9,7 mld. lei (0,5% din PIB) doar din această sursă iluzorie care nu se vede nicicum în buget. Anul trecut pensiile au crescut cu 40%, iar salariile cu 20%. Era campanie electorală, iar aceste cheltuieli erau suplinite din împrumuturi. Doar că această creştere a pensiilor şi a salariilor nu s-a limitat la 2024, astfel de majorări fac parte din „cheltuielile rigide“ care se rostogolesc de la un an la altul şi cer a fi onorate. Aşa că majorările se plătesc şi în acest an, doar că bugetul nu-şi mai permite un deficit de 9,3% din PIB cum şi-a permis anul trecut.

Deficitul ar fi trebuit redus anul acesta la 7% din PIB, potrivit Planului Fiscal Structural trimis de guvern Bruxellesului. Dar, cu toate creşterile de taxe şi de contribuţii intrate în vigoare săptămâna trecută, abia dacă s-ar putea spera ca deficitul să intre la sub 8% din PIB, potrivit agenţiei de evaluare financiată S&P.

Daniel David ministrul educaţiei a spus săptămâna trecută că în educaţie, nu mai sunt bani de salarii şi burse până pentru întreg anul: „Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi a burselor până la sfârşitul anului“. Asta în condiţiile în care bugetul Educaţiei a crescut cu 10% în 2025 faţă de cel din 2024.

David are probleme cu sindicatele din învăţământ care-i cer, în stradă, demisia după ce ministrul a majorat normele didactice, a majorat numărul elevilor care pot învăţa într-o clasă şi a tăiat o parte a burselor şcolare. Deşi, iniţial, spunea că aceste măsuri sunt parte din „reformă“, acum afirmă că doar aşa ar fi putut asigura plata salariilor până la final de an. Ministrul finanţelor a spus la Antena 3 că „sunt bani“ pentru pensii şi salarii.

„Vor fi bani şi de salarii şi de pensii. Dar asta nu înseamnă că ipotezele pe care a fost construit acest buget sunt realiste. Pentru că avem această meteahnă să construim bugetul şi, la un moment dat, anumiţi ordonatori de credite, la final de an, să aibă mai puţini bani în buget decât le trebuie. Am făcut o analiză amplă pe toţi ordonatorii de credite şi, în general, pe toată structura bugetului aşa cum a fost el aprobat pentru 2025 şi ipotezele lui nu stau în picioare în multe locuri.“

Bugetul pe 2025 a fost construit de un ministru, Marcel Boloş, care este membru în acelaşi partid (PNL) ca şi actualul titular al portofoliului finanţelor Alexandru Nazare.

Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, îşi aminteşte discuţiile de anul trecut: „Anul trecut am avut o creştere globală a pensiilor cu 40%, ceea ce însemna cam 3% deficit bugetar, iar creşterea salariilor a fost de 20% faţă de nivelul din anul precedent. În aceste condiţii, anul acesta deficitul va fi de peste 8% şi de abia anul viitor ar putea scădea la 7%. Când ziceam că nu sunt de acord cu creşterea pensiilor, deşi am pensionari în familie, unii mă apostrofau şi îmi spuneau că sunt insensibil. La tv-uri se plângea de umerii „bunicilor“ şi „seniorilor“, iar miniştrii şi premierul tot promiteau recalculări peste recalculări că era an electoral“.