Guvernul condus de Giorgia Meloni ia în calcul blocarea vârstei de pensionare la 67 de ani, o măsură pe care economiştii o consideră periculoasă pentru echilibrul bugetar al Italiei, în ciuda progreselor recente privind disciplina fiscală, scrie Financial Times.

În prezent, legislaţia italiană prevede ca vârsta standard de pensionare să fie revizuită la fiecare doi ani, în funcţie de creşterea speranţei de viaţă, mecanism ce asigură sustenabilitatea sistemului public de pensii. Următoarea ajustare este programată pentru 1 ianuarie 2027, când pragul ar urma să urce cu încă trei luni.

Sindicatele cer oprirea automată a acestor creşteri şi o revizuire amplă a legii adoptate în timpul crizei datoriilor din zona euro. Liga, partidul de extremă dreapta din coaliţia de guvernare, sprijină ideea îngheţării vârstei de pensionare.

 „Legarea pensionării de speranţa de viaţă este o politică inumană faţă de muncitori”, a declarat senatorul Claudio Durigon, fost lider sindical.

Ministerul Finanţelor a confirmat că scenariul unei îngheţări timp de doi ani, până în 2029, este „în discuţie”, dar decizia va depinde de evoluţia economică. Potrivit Oficiului parlamentar independent pentru buget, dezactivarea mecanismului ar creşte cheltuielile cu pensiile cu 0,4% din PIB până în 2040 şi ar majora datoria publică la 139% din PIB până în 2031 – cu şapte puncte procentuale peste prognozele actuale.

„Acest mecanism este ancora sustenabilităţii fiscale. Dacă oamenii trăiesc mai mult, vârsta de pensionare trebuie să urce”, avertizează Filippo Taddei, economist senior la Goldman Sachs.

Italia a recâştigat credibilitatea pieţelor după ce, sub guvernul Meloni, diferenţialul dintre randamentele obligaţiunilor italiene şi germane a scăzut sub 0,8 puncte procentuale – cel mai redus nivel de dinaintea crizei datoriilor. Fitch a ridicat recent ratingul Italiei la BBB+, invocând „încrederea sporită în traiectoria fiscală a ţării”.

Economiştii avertizează însă că un pas înapoi în reforma pensiilor ar putea zdruncina această încredere.

„Consecinţele asupra datoriei publice vor fi dramatice”, spune Tito Boeri, fost preşedinte al institutului naţional de asigurări sociale.

Pe fondul unei populaţii îmbătrânite şi cu o rată de ocupare a forţei de muncă de doar 46% în rândul persoanelor între 50 şi 74 de ani, presiunile politice cresc odată cu apropierea alegerilor din 2027. „Pe măsură ce se apropie scrutinul, există riscul ca guvernul să cedeze tentaţiei populiste şi să renunţe la singura politică cu adevărat prudentă din ultimii ani”, avertizează Boeri.

Un eventual compromis ar putea aduce câştig electoral, dar şi un mesaj negativ către investitori, într-un moment în care Franţa şi Germania încurajează prelungirea vieţii active pentru a-şi proteja propriile sisteme de pensii.