♦ Depedenţa de importurile de resurse primare nu se poate trata cu altceva decât cu investiţii în producţia de energie verde, dar fără un sistem care să poată integra carateristicile variabile ale regenerabilelor, acea energie nu ajunge la consumator în momentul potrivit şi nu generează efecte conform potenţialului ♦Tranziţia nu mai este un semn de întrebare, ci o direcţie clară, chiar dacă România încă pare să ezite, atrage atenţia Ondrej Safar, CEO Distribuţie Oltenia.

Distribuţie Oltenia (DEO), compania de distribuţie a energiei electrice din regiunea Oltenia, parte din Evryo, administrează astăzi cea mai mare reţea de prosumatori din România, o realizare care schimbă şi felul în care este gândită infrastructura energetică. La nivel naţional, România a ajuns la peste 3 GW de capacitate în prosumatori, dar efectele producţiei de energie verde nu pot fi explorate pe deplin fără investiţii în reţele.

„Avem aproape 600 MW instalaţi pe acoperişurile clienţilor noştri, iar numărul prosumatorilor continuă să crească, în timp ce noi încă dezbatem dacă trebuie să construim infrastructura de reţea necesară. Din păcate, dacă nu construieşti infrastructura, acele investiţii devin inutile, pentru că nu le putem utiliza eficient.

Orice investiţie care nu este eficientă este o investiţie greşită. Trebuie să facem aceste investiţii eficiente şi să le susţinem”, a spus Ondrej Safar, CEO Distribuţie Oltenia, în intervenţia sa de la ZF Power Summit. Conferinţa ZF Power Summit a avut loc anul acesta în perioada 23-25 februarie în Bucureşti şi a reunit circa 80 de speakeri naţionali şi internaţionali în jurul celor mai fierbinţi teme din energie.

În opinia lui Safar, deşi deja nu mai există un dubiu privind tranziţia energetică, România pare de multe ori ezitantă.

„Aceste lucruri se întâmplă, indiferent dacă ne place sau nu. Poate că ritmul va fi mai lent sau nu, dar procesul are loc. Noi încă discutăm dacă ne permitem sau nu să construim infrastructura. Am sentimentul că în România încă suntem indecişi dacă tranziţia energetică este sau nu pentru noi.”

În ceea ce priveşte preţul, pe termen lung semnalul este de ieftinire, dovadă fiind chiar preţul la care s-au semnat Contractele pentru Diferenţă (CfD) în baza cărora se susţin investiţii în mii de la MW de capacitate.

„În ceea ce priveşte preţul energiei, lăsând la o parte eventualii factori geopolitici externi, dacă facem lucrurile corect şi investim, preţurile vor scădea. Am menţionat şi anul trecut: au existat contracte pentru diferenţă (CfD) pentru energie regenerabilă, iar preţurile de închidere au fost semnificativ sub nivelul pieţei. Au existat investitori dispuşi să construiască capacităţi regenerabile la un preţ echivalent de aproximativ 50 euro/MWh. În a doua rundă au fost investitori dispuşi să construiască la aproximativ 35 euro/MWh. Există, aşadar, un semnal clar din piaţă că preţul poate şi ar trebui să scadă, pentru că există investiţii şi investitori pregătiţi să aloce capital la preţuri mai mici decât cele actuale din piaţă.”

Iar partea de preţ este dublată de componenta de securitate, cu atât mai evidentă în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

„Europa este importator net de surse primare de energie. Suntem dependenţi şi am fost dependenţi de gazul rusesc şi am plătit şi încă plătim scump pentru asta, deoarece toate investiţiile pe care Europa a trebuit să le facă, inclusiv noi, s-au reflectat în preţurile energiei. Suntem în continuare dependenţi de ţări terţe pentru sursele primare de energie, iar tranziţia energetică înseamnă mai multă independenţă şi posibilitatea de a prevedea preţurile energiei în viitor”, a subliniat Ondrej Safar.