Institutul Naţional de Statistică a publicat vineri datele finale privind evoluţia PIB în primele nouă luni din 2025, cu o uşoară revizuire pozitivă, anunţând o creştere economică de 0,9% pe serie brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier. În T3, PIB s-a redus cu 0,2% faţă de T2 2025
Institutul Naţional de Statistică a publicat vineri datele finale privind evoluţia PIB în primele nouă luni din 2025, anunţând o creştere economică de 0,9% pe serie brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.
În T3 2025, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2024.
Cifrele sunt revizuite uşor în sens pozitiv faţă de estimările anterioare, cu un plus de 10 puncte procentuale.
Comparativ cu T2 2025, în T3 economia s-a contractat cu 0,2%
Valoric, pe serie ajustată, PIB-ul estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2025 a fost de 1.416 miliarde lei preţuri curente .
Pe serie brută, PIB a fost de 1.339 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de perioada 1.I-30.IX 2024.

Pe categorii de resurse, INS anunţă că volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între estimarea actuală şi cea de la începutul lunii decembrie, astfel:
- Agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat o creştere a contribuţiei, de la +0,5% la +0,6% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (109,2%);
- Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,1 puncte procentuale (de la 101,1% la 101,2%);
- Construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,8%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 112,1% la 112,2%);
- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, o creştere a contribuţiei la modificarea PIB, de la +0,1% la 0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,5 puncte procentuale (de la 100,4% la 100,9%)
- Informaţiile şi comunicaţiile au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,4%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (106,1%);
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au avut aceeaşi contribuţie la modificarea PIB în cele două estimări (-0,5%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (95,3%);
- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, au avut aceeaşi contribuţie la modificarea PIB în cele două estimări (-0,1%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,6%);
- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale (de la 102,3% la 102,5%).
Intermedierile financiare şi asigurările şi tranzacţiile imobiliare nu au contribuit la creşterea PIB.
Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 101,1% la 100,7%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2025, între cele două estimări, au înregistrat:
- Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +0,1% la +0,5%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,6 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,8%);
- Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,2% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +3,4 puncte procentuale (de la 102,7% la 106,1%);
- Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la -0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -7,1 puncte procentuale (de la 103,2% la 96,1%);
- Formarea brută de capital fix, de la +2,7% la +1,6%, ca urmare a scăderii volumului său cu -3,3 puncte procentuale (de la 108,3% la 105,0%)

Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
-
Primăriile din România intră în 2026 cu bugete mult mai mari, dar fără niciun plan pentru cheltuirea banilor. Cristian Hostiuc: „Adevărata forță politică din România nu este la Palatul Victoria sau la Palatul Cotroceni. Este la Primării, care aduc voturi. Ne vom izbi de această problemă peste 5, 6, 7 ani”
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro












