Managerii companiilor din România estimează pentru perioada septembrie-noiembrie 2026 o relativă stabilitate a activităţii economice în toate sectoarele analizate, în timp ce preţurile sunt aşteptate să crească în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În retail, angajatorii anticipează şi o creştere moderată a numărului de salariaţi.

În industria prelucrătoare, managerii estimează o relativă stabilitate a volumului producţiei în următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de minus 1%. În schimb, numărul salariaţilor este aşteptat să înregistreze o scădere moderată, cu un sold de minus 6%, în timp ce pentru preţurile produselor industriale anticipaţiile indică o tendinţă de creştere, cu un sold conjunctural de plus 21%.

Şi în construcţii, volumul producţiei este estimat să rămână relativ stabil până în noiembrie, cu un sold conjunctural de minus 5%, iar numărul salariaţilor ar urma să fie de asemenea relativ stabil, soldul fiind de minus 1%. În schimb, managerii se aşteaptă la continuarea creşterii preţurilor lucrărilor de construcţii, indicatorul aferent ajungând la plus 33%.

În comerţul cu amănuntul, cifra de afaceri este anticipată să rămână relativ stabilă în următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de minus 1%.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, managerii estimează însă o creştere moderată a numărului de salariaţi, cu un sold de plus 7%.

Retailerii văd totodată noi presiuni asupra preţurilor. Astfel, 33% dintre respondenţi estimează majorări de preţuri şi doar 1% se aşteaptă la scăderi, rezultând un sold conjunctural de plus 32%.

În sectorul serviciilor, managerii estimează o relativă stabilitate atât a cifrei de afaceri, cu un sold conjunctural de minus 3%, cât şi a numărului de salariaţi, unde indicatorul este de minus 4%. Preţurile de vânzare sau de facturare sunt însă aşteptate să înregistreze o creştere moderată, soldul conjunctural fiind de plus 14%.

Soldul conjunctural este calculat ca diferenţă între ponderea respondenţilor care anticipează o creştere şi cea a respondenţilor care estimează o scădere, astfel că valorile prezentate nu reprezintă ritmuri efective de creştere sau diminuare a indicatorilor economici.