Iranul pare calm după protestele sângeroase, însă lideri radicali cer execuţii, iar tensiunile cu Trump şi puterile externe persistă.

Iranul a intrat într-o stare de calm tensionat după săptămâni de proteste la nivel naţional, reprimate violent de autorităţi. În ciuda absenţei unor noi manifestaţii, discursul dur al clericilor de rang înalt indică menţinerea presiunii radicale şi a tensiunilor profunde din Republica Islamică, scrie Politico.

Manifestaţiile izbucnite la finalul lunii decembrie, pe fondul degradării situaţiei economice, s-au transformat rapid în contestări directe ale sistemului teocratic. Potrivit activiştilor, reacţia autorităţilor a implicat folosirea forţei letale, soldată cu mii de morţi, ceea ce a redus drastic mobilizarea publică. În ultimele zile nu au mai fost semnalate proteste vizibile în Teheran, unde viaţa cotidiană pare să fi revenit la normal, în pofida restricţiilor continue de internet. Autorităţile iraniene nu au recunoscut apariţia unor noi tulburări în alte regiuni ale ţării.

În timpul rugăciunilor de vineri, clericul radical Ahmad Khatami a cerut public pedeapsa cu moartea pentru protestatarii reţinuţi. În discursul său, clericul i-a descris pe protestatari drept „soldaţii lui Trump” şi „slujitorii lui Netanyahu”, susţinând că acţionează în interesul unor puteri străine.

El a afirmat că atât Donald Trump, cât şi premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să se aştepte la „o răzbunare dură din partea sistemului”, folosind un limbaj ameninţător.
Totodată, clericul a declarat că „americanii şi sioniştii nu ar trebui să se aştepte la pace”.

Khatami a prezentat şi primele date oficiale privind pagubele provocate de proteste, susţinând că 350 de moschei, 126 de săli de rugăciune şi alte 20 de lăcaşuri religioase ar fi fost avariate. Potrivit acestuia, au fost afectate şi aproximativ 80 de locuinţe ale liderilor rugăciunilor de vineri, funcţii-cheie în structura teocratică a Iranului. Declaraţiile par să sublinieze amploarea furiei manifestanţilor faţă de simbolurile religioase şi instituţionale ale regimului.
Discursul, difuzat de presa de stat, reflectă furia crescândă din rândul conducerii iraniene, în ciuda aparentei restabiliri a controlului.

Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulţumind liderilor iranieni pentru presupusa suspendare a execuţiilor în masă ale deţinuţilor. El a reiterat că execuţiile şi uciderea protestatarilor paşnici sunt considerate inacceptabile de Statele Unite şi pot atrage consecinţe. Între timp, Human Rights Activists News Agency estimează numărul morţilor la peste 3.000, cifră neconfirmată oficial de Iran.

Pe fondul escaladării tensiunilor, eforturile internaţionale s-au concentrat pe detensionare, preşedintele rus Vladimir Putin purtând discuţii cu lideri iranieni şi israelieni. Prinţul moştenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, a cerut reluarea protestelor şi a îndemnat Washingtonul să intervină. Cu toate acestea, analiştii observă un elan redus pentru reaprinderea manifestaţiilor în interiorul Iranului, în condiţiile actuale.