♦ Numărul universităţilor din România a scăzut cu 14 unităţi în ultimii nouă ani universitari, dar numărul total al studenţilor de licenţă a crescut uşor din 2020 încoace ♦ Totodată, numărul angajaţilor din sistem a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu – peste 52.000 în anul universitar 2023–2024.

În ultimii nouă ani universitari, România a pierdut peste 10% din universităţile acreditate, însă sistemul de învăţământ superior a continuat să îşi extindă infrastructura administrativă, iar numărul de angajaţi a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, după cum arată datele publice de la Ministerul Educaţiei.

În această perioadă, numărul total de studenţi înscrişi la licenţă a crescut şi el. Aşadar, în ansamblu, în ultimii nouă ani universitari, numărul studenţilor de la licenţă s-a menţinut relativ constant, fără creşteri sau scăderi spectaculoase.

„Tendinţele demografice din ultimii ani evidenţiază creşteri ale populaţiei rezidente la grupele de vârstă 18, 19 şi 20 de ani, respectiv scăderi la 21, 22 şi 23 de ani. (…) În anul universitar 2023-2024, 88,7% din totalul studenţilor erau înscrişi în instituţii de învăţământ superior de stat.

Peste trei sferturi dintre studenţi urmau programe de studii universitare de licenţă”, arată un raport oficial anual cu privire la evoluţia sistemului de învăţământ publicat de Ministerul Educaţiei.

Aşadar, datele de la Ministerul Educaţiei privind evoluţia numărului total de studenţi înscrişi la programele de licenţă în perioada 2014–2024 indică o creştere uşoară în ultimii ani, după o perioadă de fluctuaţii. În anul universitar 2014–2015 erau înregistraţi 411.229 de studenţi, iar în 2023–2024 numărul acestora a ajuns la 414.998, marcând o uşoară creştere faţă de anul anterior şi o relativă revenire după scăderile din anii anteriori.

Cele mai scăzute valori au fost înregistrate în 2018–2019 şi 2022–2023, când numărul de studenţi a coborât sub pragul de 405.000. După 2020, însă, tendinţa generală a fost una de stabilizare, cu mici variaţii de la un an la altul. Trebuie să remarcăm vârful din anul 2020–2021, când numărul de studenţi a depăşit 418.000, cel mai ridicat nivel din întregul interval analizat.

Ce aleg studenţii?

Dacă ne uităm la statisticile oficiale privind numărul de studenţi înscrişi în anul I în anul universitar 2023–2024, vedem că aproape un sfert dintre studenţi s-au orientat spre afaceri, administraţie şi drept. Acest domeniu conduce detaşat în top, atrăgând peste 101.000 de studenţi.

Pe locul al doilea se află ingineria, prelucrarea şi construcţiile, cu aproape 78.300 de studenţi, pe fondul cererii încă ridicate pentru specialişti tehnici, într-un context economic în care industria şi infrastructura rămân priorităţi pentru economia locală. În clasament urmează sănătatea şi asistenţa socială, cu peste 73.000 de studenţi. La mare distanţă, dar în continuare semnificative, se află domenii precum ştiinţele sociale, jurnalismul şi informarea (34.500 de studenţi), arte şi ştiinţe umaniste (32.700) şi tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), cu aproximativ 30.900 de studenţi.  La coada clasamentului se situează domeniile agricultură şi ştiinţe veterinare, ştiinţe naturale şi matematică, ştiinţele educaţiei şi serviciile, fiecare cu sub 21.000 de studenţi. 

Universităţile, în scădere

Un alt aspect important în evoluţia sistemului de învăţământ superior este evoluţia numărului de universităţi. Datele din raportul Ministerului Educaţiei arată o scădere constantă a numărului de instituţii de învăţământ superior din România în ultimii nouă ani universitari. Dacă în anul universitar 2014–2015 existau 101 uni­versităţi, în 2023–2024 numărul acestora s-a redus la 87, ceea ce reprezintă o diminuare de 14 instituţii într-o perioadă de nouă ani universitari.

Scăderea este una treptată şi constantă, cu un ritm mai accentuat între 2014 şi 2019, când s-au închis sau comasat 11 universităţi. După 2019, ritmul de reducere s-a temperat, iar în ultimii doi ani s-a stabilizat la 87 de instituţii.

La nivelul anului 2023-2024, sistemul naţional de învăţământ superior a cuprins 87 de instituţii de învăţământ superior acreditate, în cadrul cărora au funcţionat 482 de facultăţi. Învăţământul de stat a reprezentat 61% din totalul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, respectiv 76% din totalul facultăţilor.

„Numărul total de instituţii de învăţământ superior a înregistrat un trend descendent în ultimii nouă ani universitari, determinat de scăderea numărului de universităţi particulare, dar şi a celor din reţeaua de învăţământ superior de stat, ca urmare a fuzionării unora dintre ele sau a intrării în lichidare a unora dintre instituţiile particulare acreditate”, transmite Ministerul Educaţiei.

Ponderea cea mai ridicată a reţelei de universităţi este în Bucureşti, care a cuprins peste o treime (36%) dintre instituţiile de învăţământ superior şi peste un sfert (28%) dintre facultăţi.

Mai puţine universităţi, mai mulţi angajaţi

Numărul de angajaţi din universităţile din România a cunoscut o evoluţie uşor oscilantă în ultimul deceniu, dar tendinţa generală este de creştere, în special în ultimii ani. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, în anul universitar 2014–2015 existau aproximativ 50.845 de angajaţi în instituţiile de învăţământ superior. În perioada imediat următoare, numărul acestora a scăzut uşor, situându-se în jurul pragului de 50.000.

După o perioadă de relativă stagnare între 2015 şi 2021, când efectivele de personal au rămas relativ constante, începând cu anul universitar 2022–2023 se observă o creştere semnificativă. Astfel, numărul angajaţilor din universităţi a ajuns la 51.048 în 2022–2023, iar în anul următor, 2023–2024, a crescut la 52.355 – cel mai mare nivel din ultimii zece ani.