Imagine de ansamblu a reformei administrativ-teritoriale. România vrea să aibă mai puţine primării, dar încă nu ştie câte judeţe. Vom ajunge la întrebarea pe care statul o evită de ani de zile: câtă administraţie îşi permite România?

Autor: Ramona Cornea Postat la 18 noiembrie 2026 0 afişări

România se pregăteşte să îşi reorganizeze administraţia. Din nou. De data aceasta, însă, discuţia pare să fi ajuns mai departe decât clasica promisiune de „reformă administrativ-teritorială“ care apare periodic pe agenda politică şi dispare când începe să se apropie de primari, consilii judeţene şi hărţile electorale.

Imagine de ansamblu a reformei administrativ-teritoriale. România vrea să aibă mai puţine primării, dar încă nu ştie câte judeţe. Vom ajunge la întrebarea pe care statul o evită de ani de zile: câtă administraţie îşi permite România?

♦ Actualul guvern plănuieşte o reformă administrativ-teritorială care poate merge de la comasarea comunelor cu 1.500 - 3.000 de locuitori până la redesenarea judeţelor ♦ Pe masă sunt mai multe hărţi: 8, 10 sau circa 15 judeţe, plus scenariul în care judeţele actuale rămân, iar reforma se opreşte la nivel local.

România se pregăteşte să îşi reorganizeze administraţia. Din nou. De data aceasta, însă, discuţia pare să fi ajuns mai departe decât clasica promisiune de „reformă administrativ-teritorială“ care apare periodic pe agenda politică şi dispare când începe să se apropie de primari, consilii judeţene şi hărţile electorale.

Pe masă sunt acum mai multe va­riante: comasarea comunelor mici, re­clasificarea unor oraşe, reducerea nu­mărului de judeţe, transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative şi comasarea insti­­tuţiilor deconcentrate. Cu alte cuvinte, se discută despre aproape toată arhitectura administraţiei ro­mâneşti.

Reforma are, în esenţă, două niveluri: comasarea localităţilor foarte mici, ca primă etapă; o posibilă reorganizare mai amplă a judeţelor şi a instituţiilor din teritoriu, aflată încă în analiză.

 

De unde începe reforma? De la comunele care au mai puţini oameni decât un cartier

Guvernul lucrează la o soluţie pentru cele 429 de UAT-uri cu cel mult 1.500 de locuitori, potrivit datelor utilizate de Ministerul Dezvoltării. Ideea este ca aceste localităţi să poată fi comasate cu alte UAT-uri. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a explicat la radioul public că în partid sunt analizate mai multe variante, care au în vedere praguri de 1.500, 2.500 sau 3.000 de locuitori, cât şi posibilitatea unui prag de 5.000 de locuitori.

Prima etapă ar fi voluntară, până la 1 martie 2027. Comunele care aleg să se comaseze ar urma să primească sti­mulente, inclusiv facilităţi fiscale şi acces prioritar la anumite programe de investiţii. Pentru comasare este pre­văzută consultarea populaţiei prin refe­­rendum local. Ministrul dez­vol­tă­rii, Alexandru Stoica, a spus însă că după 1 martie 2027 ar putea urma o a doua etapă, în care comasarea să de­vină obligatorie, cu aplicare efectivă în perspectiva alegerilor locale din 2028.

Un grup coordonat de europarla­mentarul Dragoş Benea propune o „matrice a sustenabilităţii adminis­tra­tive”, care să stabilească ce UAT-uri sunt viabile şi care ar trebui reorganizate. 

Cele şase criterii propuse sunt: populaţia şi evoluţia demografică; sustenabilitatea economică; capacita­tea administrativă; conectivitatea; accesul la servicii publice; infras­truc­tura şi serviciile locale – apă, cana­lizare, gaze, iluminat, transport etc.  Potrivit datelor prezentate de Benea, 55% dintre oraşele României nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.

 

A doua etapă: o nouă hartă a judeţelor

Dacă la nivelul comunelor direcţia este clară, la nivel judeţean „toate scenariile sunt pe masă”, după cum a declarat vicepremierul Marian Neacşu, care a confirmat şi implicarea unui comitet al Academiei Române în fundamentarea proiectului. România are în prezent 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti, iar în discuţiile politice au apărut mai multe scenarii pentru reducerea acestui număr.

Unul dintre ele porneşte de la structura celor 15 Curţi de Apel, iar un altul propune judeţe mult mai mari, cu aproximativ un milion de locuitori. În acest ultim scenariu, România ar putea ajunge la circa 8-10 judeţe, potrivit variantei discutate în PSD.

Luni a avut loc, la Bucureşti, Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), la care au participat premierul Luca Niculescu, miniştri şi primari de municipii din întreaga ţară. Au fost purtate discuţii pe marginea reformei administrativ-teritoriale, bugetului pe anul 2027 şi modificării legislaţiei achiziţiilor publice.

Întrebat dacă PSD ar putea propune împărţirea României în 12 sau 15 regiuni, vicepremierul Marian Neacşu a spus că „toate scenariile sunt pe masă”, de la păstrarea judeţelor până la diferite variante de comasare.

Despre momentul reformei a fost categoric: „În măsura în care nu facem anul următor şi nu ducem la bun sfârşit această reformă, înseamnă că am îngropat-o definitiv”, a spus Neacşu.  Cel mai simplu model administrativ ar porni de la ceea ce România are deja: cele opt regiuni de dezvoltare. Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Vest şi Sud-Vest Oltenia sunt deja utilizate pentru politica de dezvoltare regională şi pentru gestionarea fondurilor europene.

Florin Jianu, preşedintele organizaţiei patronale IMM România, susţine că reorganizarea teritorială ar trebui să pornească tocmai de la această structură.

„Noi am venit cu o serie de propuneri din perspectiva IMM România, cu privire la relansarea economică, cu privire la ceea ce înseamnă această reformă administrativă şi am adăugat şi reforma instituţională, pentru că e foarte important să fie făcută şi reforma instituţională. (...) Noi am spus un lucru foarte simplu: atunci când s-au creat aceste regiuni de dezvoltare, după ce România a aderat la Uniunea Europeană, tocmai acesta fusese scopul iniţial, de a comasa diverse judeţe în aceste regiuni”, a declarat Florin Jianu.

Jianu spune că reforma administrativă trebuie însoţită de una instituţională şi a dat drept exemplu Ministerul Agriculturii şi Ministerul Muncii.

„Nu e posibil să ai aproape 1.400 de instituţii deconcentrate ale statului în teritoriu. Ministerul Agriculturii are opt instituţii deconcentrate, Ministerul Muncii are patru şi aşa mai departe. Credem că se pot uni aceste instituţii şi să ai o direcţie de muncă, o direcţie agricolă”, a explicat preşedintele IMM România.

 

 

Ce ar putea însemna, concret, reforma administrativ-teritorială

1. Comasarea comunelor mici

► Cel mai puţin radical scenariu este reducerea numărului de comune prin comasarea UAT-urilor cu populaţie redusă. Pragul nu este încă stabilit: în discuţie sunt 1.500, 2.500, 3.000 de locuitori şi chiar 5.000.

► În acest model, România ar păstra actualele judeţe, dar ar avea mai puţine administraţii locale. Comunele foarte mici ar fi absorbite de localităţi mai mari, ceea ce ar permite reducerea numărului de primării, consilii locale, aparate administrative şi instituţii aferente.

2. Comasarea şi reclasificarea localităţilor

► Un al doilea scenariu ar merge mai departe şi ar pune sub semnul întrebării statutul unor oraşe şi municipii care nu mai au populaţia sau baza economică necesară pentru statutul actual.

► Aici reforma ar putea însemna nu doar mai puţine comune, ci şi o nouă clasificare a localităţilor: unele oraşe ar putea reveni la statutul de comună, iar alte localităţi ar putea deveni centre administrative pentru teritorii mai mari.

3. Reducerea numărului de judeţe

► Cel mai ambiţios scenariu presupune renunţarea la o parte dintre cele 41 de judeţe şi construirea unor unităţi teritoriale mult mai mari.

► Variantele discutate merg de la aproximativ 12 - 15 judeţe până la doar 8 - 10 judeţe, cu teritorii şi populaţii comparabile cu cele ale unor regiuni europene.

► Într-o asemenea formulă, judeţele actuale ar dispărea sau ar deveni structuri administrative secundare, iar centrele regionale ar concentra mai multe instituţii şi competenţe.

4. Cele opt regiuni de dezvoltare devin regiuni administrative

► Un alt scenariu ar porni de la harta pe care România o are deja pentru fondurile europene: cele opt regiuni de dezvoltare. Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest şi Centru ar putea deveni structuri administrative propriu-zise, cu atribuţii, bugete şi instituţii regionale.

► Avantajul ar fi că România nu ar mai construi o nouă hartă de la zero. Regiunile există deja în logica politicii de coeziune şi sunt folosite pentru programarea şi gestionarea fondurilor europene.

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.