Horia Cardoş, cel care a fondat Agroland în 2009 în Timişoara şi a transformat-o în cea mai mare reţea de magazine agricole din România, cu activăţi în mai multe ramuri din agribusiness, spune că nu are aşteptări de la viitorul guvern pentru sprijinirea mediului de business, dar speră ca autorităţile să trateze mai serios problema evaziunii fiscale.

“Avem vecini cu noi magazine care au câte un bon pe zi. Deci la acest nivel, sperăm ca guvernanţii noştri să fie mai atenţi pentru că sunt zone foarte mari încă în România care nu sunt fiscalizate. În ceea ce priveşte încurajarea mediului de business, nu avem niciun fel de aşteptări”, a spus Cardoş la un eveniment organizat la Bursa de Valori Bucureşti, acolo unde acţiunile Agroland se tranzacţionează la o evaluare de 110 mil. lei. Cardoş are o deţinere de 68%.

Pe 4 iunie, preşedintele Nicuşor Dan a declarat, în prima sa conferinţă de presă de la Palatul Cotroceni, că evaziunea fiscală reprezintă “o chestiune de securitate naţională” şi ar trebui să fie o prioritate pentru Serviciul Român de Informaţii, al cărui rol, în opinia sa, trebuie să “oprească la a furniza aceste informaţii către ANAF şi parchete”.

Autorităţile spuneau în 2024 că evaziunea fiscală în România este estimată la aproximativ 10% din PIB, ceea ce echivalează cu pierderi anuale de 32–33 de miliarde de euro pentru bugetul de stat.

Principalele surse de evaziune sunt în comerţul cu amănuntul, servicii prestate populaţiei, agricultură şi construcţii, unde tranzacţiile în numerar şi lipsa bonurilor sunt încă larg răspândite.​