Hidroelectrica (H2O), cea mai valoroasă companie de la Bursa de Valori Bucureşti, a raportat pentru trimestrul al doilea rezultate peste aşteptările pieţei, judecând după reacţia investitorilor, care au împins acţiunile în creştere cu circa 3%.

Numai că cifrele acoperă perioada încheiată la 30 iunie şi nu prind seceta de pe Dunăre, despre care conducerea a vorbit pentru prima dată public în teleconferinţa de prezentare a rezultatelor, unde a anunţat că producătorul se confruntă în prezent cu condiţii hidrologice severe.

„Ne confruntăm în prezent cu condiţii hidrologice nefavorabile şi severe. În calitate de producător hidro, suntem expuşi în mod natural la variaţia disponibilităţii apei, iar amploarea impactului asupra producţiei va depinde atât de durata, cât şi de severitatea acestor condiţii“, a spus Iulius-Dan Plaveti, preşedintele directoratului şi director general executiv, în prima sa apariţie în faţa investitorilor de la preluarea mandatului.

Sectorul energetic românesc tra­versează una dintre cele mai dificile veri din ultimii ani. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită din cauza debitului scăzut al Dunării şi cel mai probabil va urma şi 2, guvernul a instituit alerta energetică, iar Nuclearelectrica a declarat forţa majoră pe contractele de livrare.

La bursă însă nu s-a văzut panică. Investitorii par să mizeze pe caracterul temporar al fenomenului şi pe faptul că seceta nu este un fenomen local, ci se manifestă în mare parte din Europa, ceea ce susţine preţurile la energie şi compensează parţial pierderea de volum pentru producători.

Plaveti a arătat că, începând din iulie, debitul Dunării a coborât semnificativ sub mediile multianuale, sub 1.400 de metri cubi pe secundă pe secţiunea Bazias - Porţile de Fier II, la intrarea în ţară. „Monitorizăm îndeaproape nivelurile din lacurile de acumulare şi debitele râurilor şi ne adaptăm continuu strategia de producţie şi strategia comercială la resursa hidrologică disponibilă“, a spus el.

La finalul conferinţei, şeful companiei a revenit asupra subiectului: „Trecem printr-o perioadă destul de dificilă în acest moment. Cu siguranţă vom lua toate măsurile necesare pentru a păstra nivelurile din lacurile de acumulare. Urmărim nivelul producţiei şi, pe baza lui, ne vom ajusta politica comercială.„

Conducerea nu a oferit cifre de producţie pentru lunile iulie şi august, deşi a fost întrebată direct de analişti. Radu Ioan Constantin, membru al directoratului care exercită temporar şi atribuţiile de director financiar, a spus că astfel de date vor fi comunicate prin rapoartele periodice: „Credem că este potrivit să oferim cifre de producţie prin cadrul rapoartelor noastre obişnuite, mai degrabă decât să comentăm perioada lunilor iulie şi august, pentru că nu putem anticipa exact ce se va întâmpla nici cu centrala de la Cernavodă.„

Întrebat despre forţa majoră de la Nuclearelectrica şi despre volumele contractate pentru a doua parte a anului, Constantin a spus că nu se aşteaptă ca situaţia să se prelungească şi că „volumele cumpărate de Hidroelectrica de la Nuclearelectrica nu sunt substanţiale în contextul portofoliului nostru general„. Orice reducere temporară poate fi acoperită prin combinaţia dintre producţia proprie şi achiziţii suplimentare din piaţă, a precizat el, fără să dea cantităţi, care ar urma să apară în raportarea de după septembrie.

Iulius-Dan Plaveti a preluat conducerea Hidroelectrica pe 10 iunie 202Q6, după ce Consiliul de Supraveghere l-a numit pe 29 mai, cu mandat până în noiembrie 2027. Are 25 de ani în energie şi administrarea companiilor de stat: a fost preşedinte al directoratului Complexului Energetic Oltenia, director general al Hidroserv, filiala de mentenanţă a Hidroelectrica, între 2018 şi 2021, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica şi, între 2009 şi 2012, vicepreşedinte şi apoi preşedinte al ANRE. Anterior a condus şi companii din transporturi, între care Tarom şi CFR Călători.

Analiştii au insistat şi asupra rezervelor din lacuri şi asupra preţurilor. Constantin a spus că nivelurile din acumulări sunt informaţie publică, disponibilă pe site-ul Transelectrica, şi că strategia companiei se ajustează zilnic în funcţie de condiţiile din piaţă, cu grija de a păstra resursă pentru iarnă. 

Rezultatele raportate au fost obţinute înainte de deteriorarea hidrologiei. În trimestrul al doilea, Hidroelectrica a avut venituri de 2.918 milioane lei, faţă de 2.447 milioane lei în trimestrul al doilea din 2025, şi un profit net de 1.264 milioane lei, faţă de 998 milioane lei, cu 27% mai mult. EBITDA a fost de 1.628 milioane lei, iar marja netă s-a menţinut la 43%. Producţia netă a trimestrului, de 3.462 GWh, a fost sub cea din primul trimestru, de 3.608 GWh.

Pe ansamblul semestrului, producţia netă a ajuns la 7.070 GWh, cu 17% peste aceeaşi perioadă din 2025, dar sub media ultimilor zece ani, aşa cum a recunoscut conducerea în prezentare. Veniturile au fost de 6.047 milioane lei, cu 40% mai mari, EBITDA de 3.335 milioane lei, iar profitul net de 2.571 milioane lei, cu 62% peste primul semestru din 2025. Rezultatul pe acţiune a fost de 5,72 lei, faţă de 3,53 lei.

Creşterea a venit în bună parte din activitatea de furnizare, care a ajuns la 1,4 milioane de locuri de consum la 30 iunie, cu 83% mai multe decât în urmă cu un an. Veniturile din furnizare au fost de 2.233 milioane lei, cu 59% mai mari, în timp ce cantitatea vândută clienţilor finali a crescut cu 31%, la 4.274 GWh. Compania avea în martie o cotă de 19,22% pe segmentul concurenţial şi 17,95% pe total piaţă de furnizare, prima poziţie în ambele clasamente. Întrebat dacă are un obiectiv de cotă de piaţă, Constantin a răspuns că este vorba de strategie comercială internă şi nu poate fi făcută publică.

Expansiunea în furnizare a adus şi costuri. Cheltuielile cu transportul şi distribuţia au crescut cu 56%, la 1.146 milioane lei, energia cumpărată cu 61%, la 364 milioane lei, iar certificatele verzi cu 51%, la 244 milioane lei. Creanţele comerciale au ajuns la 1.883 milioane lei, cu 11% mai mari decât la finalul lui 2025, companiile explicând evoluţia prin numărul mai mare de clienţi şi prin întârzierea plăţilor peste scadenţă.

A doua veste proastă semnalată de Plaveti priveşte costurile. Prin Legea nr. 155 din 20 iulie 2026, tariful pentru apa uzinată a crescut cu 7,32%, de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh, iar mecanismul prevede majorări anuale până în 2029. Compania estimează o creştere cumulată de până la 35% la finalul lui 2029, care s-ar traduce într-o majorare a costurilor totale cu 6-9%, în funcţie de producţia fiecărui an. Ponderea apei uzinate în costurile totale ar putea ajunge de la 16-17% în prezent la 22-23% în 2029.

Pe partea de investiţii, Bogdan Badea, membru al directoratului responsabil de investiţii şi fost director general interimar al companiei, a spus că bugetul de circa 1,4 miliarde de lei pentru 2026 rămâne realizabil, deşi în primul semestru au fost cheltuite 276 milioane lei, dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2025. El a explicat că execuţia se concentrează tradiţional în a doua parte a anului, pentru că iarna nu se pot face lucrări de construcţii, iar primăvara capacităţile sunt menţinute disponibile pentru dispecer. Cel mai important contract semnat a fost cel de retehnologizare a CHE Râul Mare Retezat, de 188,5 milioane euro, prin care ar urma să fie recuperaţi circa 135 MW dintr-o centrală care funcţionează acum cu restricţii.

La bilanţ, compania avea la 30 iunie numerar şi echivalente de circa 1 miliard de lei şi depozite pe termen scurt de 3,5 miliarde de lei, faţă de împrumuturi bancare de 171 milioane lei, adică o poziţie de numerar net ajustat de aproximativ 4,35 miliarde de lei. Raportat la profitul net al ultimelor 12 luni, estimat la circa 4,3 miliarde de lei, capitalizarea actuală indică un multiplu preţ/profit de aproximativ 20-23, peste media pieţei locale.

Plaveti a mai anunţat că renunţarea la publicarea indicatorilor operaţionali preliminari, semnalată de un analist, a fost o excepţie legată de pregătirea raportului şi de clarificarea situaţiei tarifului la apă, iar practica va fi reluată.