♦ Grupul are afaceri de aproape 1 mld. lei (200 mil. euro) pe plan local, unde are doar operaţiuni de import şi distribuţie ♦ România are pe segmentul de dulciuri şi snacks-uri unul dintre cele mai mari deficite comerciale din industria alimentară - aproape 1 mld. euro, conform celor mai recente date ZF. 

Grupul american Mars, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de dulciuri şi snacksuri din lume, anunţă că va investi până la finalul lui 2026 încă 1 mld. euro în producţia din Europa. Doar că nu în România, una dintre puţinele pieţe mari de pe Bătrânul Continent unde compania, în continuare o afacere de familie, nu are fabrici. Spre comparaţie, Mars are fabrici şi în Polonia, dar şi în Cehia sau Ungaria, asta pe lângă unităţile de profil din Occident, din pieţe dezvoltate precum Franţa sau Marea Britanie.

Local, ei au doar operaţiuni de import şi distribuţie.

O piaţă strategică... de consum

„România este o piaţă foarte importantă şi strategică pentru Mars (...). Ne bazăm pe reţeaua noastră regională puternică de producţie (inclusiv pe fabricile noastre din Polonia, Ungaria şi Republica Cehă) pentru a le oferi consumatorilor din România mărcile lor preferate în mod eficient şi vom continua să evaluăm extinderea prezenţei noastre pentru a susţine creşterea pe termen lung“, au răspuns oficialii Mars la solicitarea ZF.

Întrebările Ziarului Financiar privind o eventuală investiţie în producţia locală au venit în contextul în care compania a comunicat că aniversează 30 de ani de când a pariat pe Poznan, în Polonia, unde produce gumă de mestecat. Este cea mai mare fabrică Mars de gumă de mestecat din Europa şi a doua ca mărime din lume. An de an, miliarde de drajeuri realizate aici ajung la consumatori din peste 40 de ţări, de la Polonia şi statele Europei Centrale până la Germania, România, Nigeria şi Ecuador, a anunţat grupul.

Conform celor mai recente date ale ZF, gigantul produce dulciuri în Cehia (din 1998), hrană pentru animale în Ungaria şi are în Polonia – cea mai puternică economie din regiune – trei unităţi de fabricaţie, una de gumă de mestecat şi două de petfood. Asta doar în regiune.

Despre investiţii... în alte părţi

Aşadar, americanii, care au afaceri globale de circa 50 mld. euro, aduc dulciurile, gumele de mestecat şi mâncarea pentru animale din alte ţări, pentru a o vinde în România. Compania are în portofoliu branduri precum Whiskas, Pedigree (pe zona de mâncare pentru câini şi pisici), M&M, Snickers sau Skittles (pe segmentul de dulciuri) ori Orbit (gumă de mestecat). Grupul este între cei mai mari jucători, dacă nu lider, pe toate pieţele pe care activează. Iar asta doar din importuri.

„Mars are o prezenţă puternică şi de lungă durată în Europa, cu peste 90 de ani de activitate, 24 de unităţi de producţie în 10 state membre ale UE, peste 25.000 de asociaţi în Uniunea Europeană şi produse comercializate în toate cele 27 de state membre. În ultimii cinci ani, Mars a investit peste 1,5 miliarde de euro în Europa şi intenţionează să investească încă 1 miliard de euro până la sfârşitul anului 2026 pentru a-şi consolida capacitatea industrială, sustenabilitatea şi inovaţia.“

Doar că nu în România. Grupul are afaceri de aproape 1 mld. lei (200 mil. euro) pe plan local, doar din operaţiuni de import şi distribuţie.

Alte cifre îngrijorătoare

România are pe segmentul de dulciuri şi snacks-uri unul dintre cele mai mari deficite comerciale din industria alimentară - aproape 1 mld. euro, conform celor mai recente date ZF. Iar această „gaură“ a crescut de mai bine de trei ori în circa un deceniu.

Iar situaţia Mars nu e singulară. Unele dintre cele mai mari grupuri de bunuri de larg consum din lume, în frunte cu Mars, Nestlé, L’Oreal, Colgate-Palmolive sau Ferrero au doar operaţiuni de import şi distribuţie în România, nu şi producţie.

Ba mai mult, în România s-au închis alte zeci de fabrici de zahăr, napolitane, ciocolată, lactate, carne, detergent, pastă de dinţi sau bere în ultimii ani, iar în locul lor nu au fost puse la loc alte unităţi de producţie majore. Spre exemplu, investiţiile de peste 50 de milioane de euro în industria alimentară - mai ales cele de tip greenfield – pot fi numărate pe degete (cele de la o mână). La fel şi în cazul bunurilor de larg consum nealimentare.

Ziarul Financiar a scris de mai multe ori că retailerii internaţionali (de orice fel, nu există o statistică defalcată) au pompat mai bine de 20 mld. euro în România în capitalism, iar producţia de alimente nu a ţinut pasul cu acest ritm de dezvoltare, în sector, soldul investiţiilor străine directe fiind de aproape cinci ori mai mic.

Această discrepanţă în ceea ce priveşte investiţiile străine directe face ca piaţa locală să fie una de consum şi de import, mai degrabă decât una de producţie. Iar asta în contextul în care industria alimentară se numără printre sectoarele cu cel mai mare VAB (valoare adăugată brută în economie).