O generaţie curioasă, dornică să descopere şi să creeze, dar adesea nesigură în privinţa paşilor de urmat – aşa se conturează portretul Gen Z făcut de Ilinca Oniciuc, student masterand la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

“Generaţia mea este mult mai curioasă. Eu aşa o văd, în sensul că aspiră la foarte multe lucruri, doar că nu ştie pe unde s-o ia, pentru că sunt atât de multe opţiuni. În acelaşi timp, nimeni nu spune ce să faci, cum să faci sau pe unde s-o iei, astfel încât să fii pe un drum clar. Ca student, ca tânăr, simţi că ai nevoie de o direcţie şi eşti foarte confuz la început. Cred totuşi că generaţia mea îşi găseşte propriul drum încet-încet, chiar dacă este cu multe suişuri şi coborâşuri”, a spus Ilinca Oniciuc în cadrul ediţiei speciale a ZF Live organizată cu ocazia lansării suplimentului Gen Z student la Cluj.

Pentru Ilinca, care vine din Iaşi, decizia de a studia la Cluj a însemnat o alegere conştientă de a rupe un tipar: „Am vrut să schimb regiunea, zona, să văd cum e să ies din zona de confort. La un search pe internet, mi-am dorit foarte mult să ajung aici, conform materiilor de la facultate şi a ceea ce se predă aici, dar şi pentru nivelul de educaţie care există la Cluj.

M-am gândit că ar fi o alegere foarte bună pentru mine.”

Ea susţine că facultatea joacă un rol esenţial în conturarea profilului, nu doar prin cunoştinţele teoretice dobândite, ci mai ales prin modul în care te învăţă să te raportezi la sine şi la viitoarea carieră.

„Cel mai util lucru pe care l-am învăţat la facultate a fost să mă las pe mine să explorez, să fiu creativă. Profesorii m-au învăţat să ies din zona de confort, să fiu autentică şi să-mi pun originalitatea la încercare”.

Acest tip de învăţare, bazat pe încurajarea gândirii critice şi a creativităţii, este esenţial pentru o generaţie care caută nu doar un loc de muncă, ci şi un context în care să poată contribui cu idei şi soluţii originale.

Discuţia despre cât ar trebui să fie primul salariu este directă şi realistă. Tinerii din Gen Z nu se mai feresc să spună de la început ce aşteptări financiare au, iar pragul de „decenţă” nu mai este unul simbolic, ci calculat în funcţie de costul vieţii şi de volumul de muncă depus.

“Pentru studenţi, salariul, în general, porneşte de la minimul pe economie şi ajunge undeva la 3.000 de lei. Nu e chiar satisfăcător. Un bun start ar fi să porneşti măcar de la 4.000 de lei net, la nivelul actual al preţurilor şi ţinând cont că şi studenţii muncesc 8 ore pe zi. Nu prea sunt opţiuni part-time, de 4-6 ore, aşa că muncim la fel ca orice alt angajat”.

Lipsa flexibilităţii nu afectează doar confortul personal al studenţilor, ci şi şansa lor de a acumula experienţă practică încă din timpul studiilor.

Spre comparaţie, în alte pieţe europene, internshipurile plătite, programele part-time sau formele de lucru de tip project-based sunt soluţii care le oferă tinerilor oportunitatea de a-şi dezvolta competenţele fără a-şi sacrifica performanţa academică.

Într-un exerciţiu de imaginaţie privind companiile unde şi-ar dori să contribuie, Ilinca a ales Google ca reper global al creativităţii şi inovaţiei.

„Google este o mare aspiraţie, mai ales pe partea de marketing, unde e nevoie de multă creativitate. Din România m-aş gândi la Ciocolata Rom. Doar că, după părerea mea, nu are cel mai bun marketing. Mi-ar plăcea foarte mult să contribui eu, să vin cu idei noi. Nu e neapărat o critică, ci o completare, un adaos, ceva ce aş putea eu să fac ca să fie mai bine pentru ei.”