Gen X, Millennials, Gen Z – cât de relevante sunt de fapt generaţiile?

Autor: Roxana Rosu Postat la 23 iunie 2024 25 afişări

Gen X, Millennials, Gen Z – cât de relevante sunt de fapt generaţiile?

Gen X, Millennials, Gen Z sunt doar câteva dintre denumirile care şi-au făcut loc în limbajul nostru în ultimii ani. Subiect repetat de glume, dar şi de analize stufoase, diferenţele dintre generaţii au ajuns să fie tot mai des menţionate în discuţiile legate de educaţie, de piaţa muncii sau de evoluţia societăţii în general. Cu toţii am râs la un moment dat de un clip de pe net despre cât de cool şi rezistenţi sunt cei din Gen X vs mult-prea sensibilii membri ai Gen Z sau de un battle pe tema stilului vestimentar dintre un Millennial şi un Gen X. Iar cei din Alpha, care tocmai au atins pragul de 14 ani anul acesta, abia încep să ne arate ce pot.

Dar, de fapt, există diferenţe generaţionale? Putem pune cu adevărat cohorte atât de mari de populaţie sub aceeaşi umbrelă, asociindu-le anumite trăsături comune? Cât de mult seamănă doi bărbaţi să spunem, unul de 28 de ani şi unul de 43 de ani, ambii membri ai Gen Y (Millennials, perioada 1981-1996)? Dar cel de 28 de ani cu unul de 27 de ani care face parte din următoarea generaţie, Gen Z (anii 1997-2012)?

Un studiu apărut la finele anului trecut (Are generations a useful concept?) susţine că de fapt împărţirea populaţiei pe generaţii este un construct artificial şi nefondat pe date ştiinţifice, şi care poate duce la discriminări şi prejudecăţi.

”Conceptele de generaţii şi diferenţele între generaţii au primit multă atenţie în literatura academică, în presa populară şi printre practicieni, factori de decizie şi politicieni. În ciuda interesului continuu, cercetările nu au reuşit să găsească dovezi convingătoare pentru existenţa unor generaţii distincte, conceptualizate în mod obişnuit ca grupuri mari de cohorte de naştere (de exemplu, 1980-2000) care au fost influenţate de un set de evenimente semnificative (de exemplu, depresiuni economice) şi etichetate cu nume şi calităţi care se presupune că reflectă caracteristicile lor definitorii (de exemplu, Mileniali). Mai mult, orice diferenţe care au fost găsite în studiile empirice şi care au fost atribuite apartenenţei la o generaţie sunt mai probabil datorate vârstei şi/sau efectelor perioadei contemporane. Cu toate acestea, unii cercetători, angajatori, instituţii, guverne şi mulţi oameni obişnuiţi continuă să trateze generaţiile ca şi cum ar fi un fenomen real”, spun cercetătorii.

De exemplu, narcisismul de care sunt acuzaţi tinerii de 20 de ani de astăzi, şi una dintre cele mai studiate variabile generaţionale, pare să nu fie o trăsătură specifică a Gen Z, ci mai degrabă o caracteristică a vârstei. O serie de cercetări arată că tinerii adulţi de astăzi nu sunt nici mai narcisişti, nici mai puţin narcisişti decât studenţii de acum 30 sau 40 de ani sau 50 de ani. Mai mult, unele studii arată că ei pot fi de fapt mai puţin narcisişti decât ”colegii” lor din trecut.

Creşterea cazurilor de depresie şi de dependentă la adolescenţii de astăzi este un fenomen pe care tindem să îl considerăm general, dar care s-ar putea să caracterizeze doar anumite comunităţi, cu un anumit tip de civilizaţie, şi să nu se regăsească în zone de pe glob cu un alt tip de cultură. Şi atunci, anumite trăsături atribuite Gen Z sau Alpha nu ţin de generaţia din care fac parte, ci de mediul în care trăiesc.

”Constatările cercetărilor asupra altor variabile care ar indica diferenţe generaţionale, cum ar fi satisfacţia la locul de muncă, etica muncii şi angajamentul la locul de muncă, arată tipare similare, cu rezultate mixte însoţite de o lipsă de diferenţe semnificative. Cercetările au identificat, de asemenea, explicaţii alternative plauzibile pentru diferenţele care au fost găsite în unele studii, cum ar fi vârsta sau etapa carierei”, mai arată studiul citat.

În aceste condiţii, există riscul de a acorda trăsături comune, pozitive sau negative, unui grup format din membri extrem de diferiţi unii de ceilalţi, diferenţe care ţin de locul naşterii, mediul în care cresc şi trăiesc, familie, anturaj, educaţie, credinţă, obiceiuri, personalitate.

Deşi generaţiile sunt o metodă comodă pentru înţelegerea rapidă, deşi inexactă, a unor tipare complexe de comportament uman, ele nu reuşesc să surprindă în mod adecvat diversitatea indivizilor grupaţi împreună.

Este uşor să considerăm că toţi adulţii din Gen X sunt prin natura lor nişte angajaţi responsabili şi dedicaţi, iar tinerii Milleniali sunt creativi şi gândesc outside the box, în timp ce Gen Z sunt extrem de atenţi la echilibrul dintre viaţa privată şi cea profesională, dar şi la impactul muncii lor în societate. Dar sunt aceste trăsături valabile peste tot în lume, indiferent de regiunea, ţara, istoria pe care o are în spate individul? Putem vorbi şi de o globalizare a generaţiilor?

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
refuz,
studiu

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.