Depozitele din întreaga lume sunt pline cu alimente, însă în condiţiile în care coronavirusul dă peste cap operaţiunile logistice, întrebarea devine cum vor ajunge toate aceste alimente la oameni, scrie Bloomberg.

În pofida stocurilor, magazinele alimentare par aproape apo­caliptice cu şirurile de rafturi goale. Din cauza achiziţiilor ma­sive generate de panică, retailerilor şi furnizorilor le este aproa­pe imposibil să ţină pasul cu creşterea fără precedent a ce­rerii. „Există o reţea complicată de interacţiuni la care nu ne gândim adesea, care fac parte din lanţul de aprovizionare cu alimente“, arată Jayson Lusk, de la Purdue University. Este posibil ca întreaga reţea „să fie mai fragilă decât credem“, susţine acesta.

Este doar începutul. Odată cu răspândirea virusului, par să existe nenumărate moduri în care sistemul alimentar va fi pus la încercare şi sub presiune în săptămânile şi lunile următoare. „Nu întrevedem un şoc la nivelul ofertei în sensul disponibilităţii, ci unul posibil din punctul de vedere al logisticii. Este ceva nou şi dificil de anticipat. Această nesiguranţă reprezintă în acest moment cel mai mare pe­ricol“, avertizează Abdolreza Abbassian, economist la FAO din cadrul ONU.

O criză prelungită ar putea duce la „deficite reale“, înce­pând cu fructele şi legumele, înaintea produselor de bază, aver­tiza recent ministrul german al agriculturii Julia Kloeckner.

Pentru consumatori, impactul va fi diferit în funcţie de zona în care se află. În ţările dependente de importuri de alimente, situaţia ar putea fi mai dificilă.

La nivel mondial, preţurile alimentelor vor creşte probabil faţă de acum câteva luni sau chiar săptămâni.

De asemenea, modul complicat în care alimentele sunt distribuite la nivel mondial ar putea fid at peste cap de închideri de porturi, reglementări guvernamentale şi teama de contaminare.

În plus, dacă mai multe ţări decât interdicţii la export pentru anumite produse, pieţele o vor lua razna, avertizează Christian Gloor, managing director la Heinz & Co.

Vulnerabilitatea va fi de asemenea mai ridicată în ţările care au avut probleme cu alimentele chiar şi înainte de izbucnirea pandemiei, potrivit lui Abbassian de la ONU.

Şi, bineînţeles, totul se întâmplă în contextul schimbărilor climatice şi modelelor meteorologice imprevizibile care afectează puternic producţia de alimente la nivel mondial.