Dupa zece ani in care s-au multumit sa emita in principal doar banalele carduri de salarii pentru "a iesi la numar", bancile schimba macazul catre segmentul de unde va veni adevaratul profit: cardurile de credit. Numai ca acolo nu vor mai fi singure.

Ce fac romanii atunci cand nu mai au bani? Schimba o suta de dolari, spune un banc celebru. Bancul era de fapt realitatea de la inceputul anilor ‘90. De curand, romanii au invatat ca mai exista o cale de a rezolva cumva nevoia de bani pentru consum: au luat credite, fie de la banci fie de la proaspat infiintatele companii de credit. 

Afacere castigatoare pentru ambele parti. "Win-win", cum le place sa spuna americanilor. Dar americanii, ca si marea majoritate a vesticilor, mai stiu sa utilizeze ceva ce romanilor nu le este inca foarte accesibil: credit card-ul. Instrument pe care il folosesc foarte des si prin care banca ii finanteaza pe termen mai lung ori de cate ori au nevoie de ceva bani pentru cumparaturi care le depasesc bugetul.

Romanii au invatat si ei ce este un card, insa se multumesc cu foarte putine de la el. Aparent, situatia este roza: exista peste cinci milioane de carduri emise de banci. Este vorba insa in principal de carduri de debit, folosite in special pentru a extrage de la bancomate banii din salarii.

O combinatie intre aceste doua elemente - apetitul dovedit al romanilor pentru credite si cardul de debit din portofel - ar trebui sa fie, in mod logic, cardul de credit. Nu se intampla, insa, chiar asa. Doar putin peste 5% din totalul cardurilor emise de banci sunt cu adevarat carduri de credit.

Intuind potentialul acestei piete, Finansbank a lansat un card pe care se pot cumpara bunuri in rate din Mall Bucuresti si EuroLine un card de credit care poate fi folosit intr-o retea de magazine partenere. Mai nou, Credisson - cea mai importanta companie de consumer finance - a anuntat ca va lansa si ea, la inceputul primaverii viitoare, un card de credit. Cum si, mai ales, care sunt motivele pentru care spera acestea sa reuseasca sa faca ceea ce bancile incearca de aproape zece ani? 

"Bancile nu cunosc abordarea consumului, nu sunt suficient de pregatite sa poata sa analizeze un profil de consumator si un risc atasat", crede Florin Andronescu, CEO Credisson International. 

Primul card de credit a fost lansat inca de acum zece ani, de BRD. Alte banci i-au urmat exemplul. Dar, oricat de interesate ar putea fi bancile in a oferi produse complexe, nu pot merge cu mult "inaintea" pietei. Iar piata romaneasca nu a fost, multa vreme, pregatita pentru asa ceva: inflatia a fost mare, moneda nationala instabila, riscul creditarii ridicat. "Despre o dezvoltare reala a pietei cardului de credit vorbim doar de vreun an", crede Eduard Possler, Deputy Director, Card Directorate la Raiffeisen Bank. 

In aceste conditii, bancile au mers la companii si au incheiat contracte pentru plata salariilor pe carduri, apoi au inceput sa ofere linii de credit pe aceste carduri. Asa au aparut cardurile cu "overdraft", adica un credit oferit pe card pana la salariul urmator si garantat de angajator. Reversul medaliei este ca bancile nu isi cunosc in mod direct clientii finali. Unul dintre cele mai importante lucruri pentru o banca este sa aiba informatii despre comportamentul de consum si de plata al clientilor. 

La jumatatea acestui an, dupa o lunga perioada de pregatire, a fost creat insa Biroul de Credit, o institutie care strange informatii de la banci despre clientii acestora. "Biroul de credit va reusi sa structureze datele. In acest fel, fiecare dintre banci isi va putea pozitiona politica de risc", apreciaza Mihaela Iordan, product manager, UniCredit Romania. 

Un alt element care ar putea contribui la dezvoltarea cardului de credit in viitor tine de "inchiderea" pietei de carduri de salarii. In prezent, aproximativ 85% din cardurile existente sunt carduri de salarii.  Dupa estimarile specialistilor din banci, anul viitor aceasta piata va fi complet acoperita. "Bancile nu vor mai putea decat sa isi redistribuie clientii intre ele sau sa vina cu produse noi. Produsul cel mai natural care ar putea completa aceasta piata este cardul de credit", crede Eduard Possler. Cand vorbesc despre carduri de credit, bancile se refera mai mult la viitor. Daca biroul de credit va functiona cum trebuie, daca oamenii vor intelege ce si cum, daca dobanzile vor scadea etc., cardurile de credit vor avea un viitor stralucit. Pana la acel moment, numarul acestora ramane mic. Si, tot pana atunci, alti potentiali competitori incearca sa ia fata bancilor.

"Profitam de experienta pe care o avem in creditarea consumului, pentru ca avem un istoric ce ne ajuta sa dezvoltam instrumente de administrare a riscului", spune Florin Andronescu de la Credisson. In plus, unde se manifesta cel mai puternic dorinta de a beneficia de niste bani suplimentari daca nu in magazin? In aceste conditii, posibilitatea de a solicita aceste carduri direct in magazin poate fi un atu important. Si cum Credisson are ca partener reteaua de magazine Flanco, potentialul de crestere nu este greu de vazut.

De ce nu au optat, in aceste conditii, si bancile pentru oferirea creditelor de consum pe carduri de credit? Pentru ca, spun reprezentantii bancilor, cardul de credit este altceva decat creditul de consum. "Cardul de credit este solicitat pentru a avea o rezerva de bani pentru situatii neprevazute, fiind in general un credit de consum pentru nevoi personale nenominalizate", explica Geo Bavro, director adjunct, directia marketing BRD-GSG. Odata obtinut, cardul de credit ofera posesorului o libertate de decizie mult mai mare decat ar putea avea in cazul unui credit clasic. 

"Aparitia relativ recenta a cardurilor de credit non bancare este o etapa in dezvoltarea calitativa a pietei. Nu cred ca aceste carduri sunt o concurenta pentru cardurile emise de institutiile financiare, avand in vedere faptul ca acestea sunt in principal produse de nisa", apreciaza Catalin Cretu, Area Manager pentru Romania & Bulgaria, Visa CEMEA. 

Pentru a putea fi folosite si in afara tarii, acestea ar trebui emise sub o licenta internationala, ca Visa sau Mastercard.   

"In ultimul timp, pe pietele mature, o serie de companii si-au transformat cardurile proprii de fidelizare a clientelei in carduri bancare. Cea mai importanta migrare de acest gen a fost realizata anul trecut in Anglia, cand Marks & Spencer a hotarat sa treaca cu cele 2,6 milioane de carduri proprii sub sigla Mastercard", spune Denisa Mateescu, Operations Manager Romania, Mastercard Europe.

Nici jucatorilor de pe piata romaneasca nu le este strain gandul de a-si dezvolta, in acest fel, produsele. Spre exemplu, EuroLine se gandeste inca de pe acum la aderarea, in decursul anului viitor, la o marca internationala. Si Credisson va emite, la solicitarea clientilor, carduri sub o licenta internationala, in colaborare cu o banca agreata. 

In aceste conditii, unde incepe si unde se termina concurenta cardurilor de credit bancare cu cele non-bancare? Si ce va tenta mai mult clientul roman - un credit mai usor de obtinut, pe un card non-bancar, dar cu o utilizare mai restransa, sau un produs mai complex, asa cum este cardul de credit oferit de banci? Raspunsul depinde, in mare masura, si de usurinta cu care se vor putea obtine aceste produse, si de gradul de maturitate al pietei. O piata formata, inca, din oameni care isi folosesc cardul doar in ziua de salariu, pentru a-si extrage banii de la bancomat.