♦ Brandul sub care supermarketurile operează este K-FOOD ♦ Compania care administrează businessul – Yorijori Food SRL – a avut anul trecut afaceri de 7,7 mil. lei, plus 18,4% ♦ Pe acest model al produselor dintr-o anumită ţară/zonă geografică s-au mai dezvoltat retailerii Berezka (bunuri ruseşti), Mercato (italiene), EcoGreek (greceşti).

Retailerul de produse coreene K-FOOD a ajuns la opt magazine în România – dintre care patru în Bucureşti – şi caută să se dezvolte în con­tinuare în principa­lele oraşe ale ţării. Mai mult, fondatorii busi­nessului se uită către zona de ospi­talitate, ana­lizând deschiderea unui restaurant şi a unei cafenele.

„Povestea K-FOOD România a început în 2019, atunci când eu, împreună cu Ilwoo Kim, prin com­pania Yorijori Food, am decis să adu­cem aici, în România, un colţ autentic de Coreea“, spune Saenuri Park, cofondatoarea afacerii într-un inter­viu acordat pe e-mail pentru ZF.

La vremea aceea, oferta de pro­duse coreene era extrem de limitată, deşi interesul pentru cultura coreea­nă era deja vizibil – oamenii urmă­reau K-drame, ascultau muzică K-pop şi erau curioşi să încerce mâncărurile pe care le vedeau pe ecran, adaugă ea.

Primul magazin K-FOOD a fost inaugurat în Bucureşti, în 2019. Cel mai recent deschis este cel din Piteşti, inaugurat vara aceasta. Acesta din urmă are şi o zonă de ramen bar şi o terasă, fiind construit după modelul din ţara-mamă, Coreea de Sud.

„În prezent, avem opt magazine în România: patru în Bucureşti – în Aviaţiei, Titan, Unirii şi Dorobanţi, două în Ploieşti – şi câte unul în Craiova şi Piteşti.“

Care e modelul?

Antreprenoarea spune că maga­zinele vin, dincolo de produsele co­reene, şi cu experienţe specifice. De exemplu, magazinul din zona Unirii din Bucureşti are camere de karaoke - pe care publicul român le-a desco­perit în seriale şi videoclipuri K-pop, dar şi o cabină foto tematică – la fel de prezentă în cultura urbană coreeană.

„Fenomenul «Korean Wave» este tot mai puternic şi în România – de la K-pop şi seriale până la gastro­nomie şi lifestyle.“ În acest context, antreprenorii lucrează deja la planurile de expan­siune.

„Explorăm ideea de a deschide o cafenea sau chiar un restaurant tipic coreean, axat pe mâncare stradală (bunsik), aşa cum o găsim pe străzile din Seul. În acelaşi timp, vizăm (cu magazinele – n.red.) şi alte oraşe mari şi medii din România, acolo unde ştim că există deja comunităţi de fani şi un public pregătit (...).“

Magazinele au între 80 şi 200 mp şi au sute de produse la raft – ramen, kimchi, sosuri, snacksuri sau băuturi populare. Dincolo de reţeaua offline, există şi un magazin online. Aici sunt la vânzare atât alimente, cât şi arti­cole din zona de frumuseţe – mai ales de îngrijire a pielii. Online-ul contri­buie cu circa 30% la total vânzări, însă ponderea e în creştere.

Compania care administrează businessul – Yorijori Food SRL – a închis anul trecut cu afaceri de 7,7 mil. lei, plus 18,4%.

Ce urmează?

„Pentru 2025, estimăm o creştere a vânzărilor cu cel puţin 15-20%. Această prognoză se bazează atât pe extinderea reţelei de magazine fizice în oraşe mari şi medii, cât şi pe consolidarea vânzărilor online. Mai mult, participarea noastră constantă la evenimente dedicate culturii asiatice – de la Asia Fest la Comic Con, dar şi la festivaluri şi activări K-pop – contribuie la creşterea notorietăţii brandului (...).“

Reţeaua K-FOOD are, în medie, peste 1.000 de clienţi în fiecare zi. Numărul este cu aproximativ 20% mai mare decât în 2024.

Produsele K-FOOD sunt aduse în bună parte direct din Coreea, prin importuri proprii.

„În acelaşi timp, colaborăm şi cu distribuitori autorizaţi din Europa pentru anumite articole, astfel încât să avem un portofoliu cât mai variat şi disponibil constant. Nu ne limităm însă doar la magazinele proprii – K-FOOD acţionează şi ca distribuitor pentru restaurante şi alte afaceri cu specific asiatic din România, furnizând ingrediente şi produse coreene“, explică Saenuri Park. Ea spune că a lucrat în retail şi în comerţ internaţional, iar legătura cu România a apărut atât pe plan profesional, cât şi personal.

„M-am stabilit aici cu familia şi am descoperit un public foarte receptiv şi deschis către nou.“

Cele mai populare produse din portofoliul companiei sunt ramyeon-ul instant, kimchi-ul tradiţional, diverse sosuri precum gochujang sau buldak, dar şi snack-urile coreene.

„Oamenii caută să mănânce ceea ce văd în seriale şi filme coreene, cum ar fi Squid Game, Kpop Demon Hunters de pe Netflix sau în reclame în care apar artişti K-pop. De multe ori, clienţii vin direct cu o imagine salvată pe telefon şi ne întreabă: «Aveţi exact produsul acesta?».“

Un fenomen cultural

Antreprenoarea spune că românii au descoperit bucătăria coreeană în primul rând prin cultura pop – prin K-drame, filme şi, desigur, muzica K-pop. La început, undeva după 2010, era mai degrabă o cultură de nişă, cunoscută în special de pasionaţii de trupe din prima generaţie K-pop. Comunităţile erau restrânse, dar extrem de dedicate. Apoi, pe măsură ce serialele coreene au devenit accesibile pe platforme precum Netflix şi au început să aibă un succes global, iar industria muzicală coreeană a cucerit topurile internaţionale, fenomenul s-a transformat.

În acest context, cofondatoarea K-FOOD spune că în 3-5 ani vede brandul ca fiind unul mainstream, nu doar unul de nişă.

„În următorii 3-5 ani vrem să fim prezenţi în toate marile oraşe din România şi să dezvoltăm concepte noi – restaurante, cafenele sau spaţii hibride. Totodată, pe termen mediu, nu excludem posibilitatea de a ne extinde regional, în alte ţări din Europa de Est, unde observăm un interes în creştere pentru cultura şi gastronomia coreeană. În acest moment însă, toată energia şi resursele noastre sunt dedicate consolidării K-FOOD în România“, conchide ea.

Pe acest model al produselor dintr-o anumită ţară/ zonă geografică s-au mai dezvoltat retailerii Berezka (bunuri ruseşti), Mercato (italiene), EcoGreek (greceşti).