♦ În mai, înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 32.4% faţă de mai 2024, ajungând la un volum de 10.456 unităţi ♦ Autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de 42.4% faţă de mai 2024, realizând o cotă de piaţă de 4,1% ♦ Pe primele 5 luni din 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins 53.817 unităţi, cu o scădere de -12% faţă de perioada similară a anului 2024.

Întârzierea cu trei luni a lansării Programului Rabla în 2025 a generat o frână abruptă în dinamica pieţei auto din România. În primele cinci luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi au ajuns la 53.745 de unităţi, în scădere cu 12,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform datelor centralizate de DRPCIV de către APIA şi ACAROM. În luna mai s-a înre­gistrat cea mai puternică contracţie, cu un declin de peste 32% faţă de anul anterior.

În paralel, piaţa de autoturisme second-hand înmatriculate pentru prima dată în România a crescut spectaculos, cu 34,3% doar în luna mai şi cu peste 30% pe ansamblul primului trimestru, ajungând la aproape 164.000 de unităţi. Acest dezechi­libru accentuează dependenţa pieţei auto de politicile de subvenţionare şi lipsa de predictibilitate a acestora.

„Toată lumea aşteaptă Rabla“

Potrivit Roxanei Capătă, managing director al Ford România Services, întâr­zie­rea activării Rabla a afectat nu doar vânzările de vehicule electrice, ci şi cele de modele convenţionale. „Clienţii sunt deja familiarizaţi cu mecanismul Rabla şi preferă să aştepte subvenţia, mai ales în cazul ecotichetului de 7.400 de euro pentru electrice. Întârzierea bugetului creează blocaje şi generează costuri suplimentare pentru dealeri, care au deja maşinile în stoc“, explica aceasta anterior într-un interviu pentru ZF.

Pentru persoane juridice, presiunea este chiar mai mare: cererea e ridicată, iar fondurile disponibile se consumă rapid. În primele două ore de la deschiderea sesiunii Rabla pentru companii, pe 29 mai 2025, au fost depuse peste 4.200 de cereri, dintre care 2.243 pentru maşini electrice şi 2.010 pentru modele termice sau hibride. Bugetul total alocat este de 670 milioane lei, din care peste 90% este direcţionat către vehicule electrificate.

Scăderi puternice pentru Dacia şi Renault

Cele mai afectate mărci au fost chiar cele cu tradiţie în piaţă. Dacia, liderul tradiţional al pieţei, a înregistrat o scădere de peste 22%, cu 14.875 de unităţi înmatriculate în primele cinci luni, faţă de 19.071 în aceeaşi perioadă din 2024. Renault a avut un recul similar, de -22,5%.

Alte mărci care au pierdut teren sunt Suzuki (-21,9%), Opel (-18,3%) şi Hyundai (-15,5%). În schimb, câteva branduri au reuşit să înregistreze creşteri, semn că adaptarea ofertei şi marketingul agresiv pot contracara parţial blocajele administrative. Volkswagen, spre exemplu, a crescut cu 11,4%, BMW cu aproape 7%, iar Mercedes-Benz cu 3%.

Piaţa second-hand profită şi creşte

În timp ce piaţa maşinilor noi aşteaptă Rabla, românii se orientează către second-hand. În mai 2025, s-au înmatriculat peste 33.000 de autoturisme rulate aduse din străinătate, cu 34% mai multe decât în mai 2024. Este o tendinţă care riscă să se accen­tueze în lipsa unor măsuri clare şi rapide de susţinere a pieţei de autoturisme noi.

Această migraţie accentuează problema poluării, întrucât multe dintre vehiculele second-hand nu respectă cele mai recente standarde de emisii. Astfel, obiectivul tranziţiei către mobilitate curată este compromis tocmai de întârzierile din politicile guvernamentale care ar fi trebuit să o sprijine.

Cazul Rabla 2025 evidenţiază din nou cât de dependentă este piaţa auto de România de politicile publice şi cât de fragil este echilibrul între ofertă, cerere şi intervenţia statului. Lipsa unui calendar clar şi predictibil pentru programele de subvenţionare afectează în mod direct comportamentul consumatorilor şi sustenabilitatea businessului auto.

Într-un an în care electrificarea ar fi trebuit să accelereze, România se confruntă cu o frână administrativă care încetineşte întreaga piaţă. Fără măsuri corective rapide şi transparente, riscul este ca întreaga strategie de mobilitate verde să piardă din dinamism.