Judecător, procuror, avocat sau notar? Acestea sunt, de multe ori, primele opţiuni  la care se gândesc tinerii atunci când intră la Facultăţile de Drep din ţară. Pe parcursul anilor de studiu însă, planurile se pot schimba, iar ceea ce părea la început un traseu pe care tinerii îl vizualizau drept sigur, poate duce, în final, către cu totul alte profesii. Ce îşi doresc studenţii de la drept să devină astăzi?

Realitatea este mai nuanţată decât îşi imaginează mulţi studenţi la Drept. În practică, o diplomă de Drept nu îi conduce pe cei mai mulţi absolvenţi către cariere juridice clasice.

„În principiu, studenţii nu prea ştiu ce vor să ajungă, pentru că şi chiar cei care ştiu îşi schimbă părerea pe parcursul derulării studiilor din facultate. Ştiu că eu îi întreb, îi întreb şi în anul întâi întreb, şi după aia la master. Deci am aşa un o oarecare imagine asupra fenomenului. În principal majoritatea intră cu ideea că <ceva judecător, procuror, avocat, notar tot o să mă fac eu>”, spune Radu Rizoiu, avocat şi profesor universitar doctor la Facultatea de Drept, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Datele dintr-un studiu empiric realizat de el, în care a analizat numărul absolvenţilor de Drept dintr-un an şi numărul de locuri disponibile anual în profesiile juridice, arată că cel mult unul din zece tineri ajunge judecător, procuror, avocat, notar, executor sau grefier, în timp ce restul se îndreaptă spre alte domenii profesionale.

„Sunt o mulţime de profesii juridice pentru care nu trebuie trebuie să dai un examen naţional de admitere. Gândeşte-te la experţii parlamentari, aparatul Parlamentului ca şi al Guvernului este unul extrem de mare şi este împănat cu jurişti. Deci există absolvenţi de drept în toate acestea. Consilierii juridici ai companiilor sunt şi ei absolvenţi, au diplomă de absolvire”, a declarat Radu Rizoiu.

Dreptul continuă să atragă tinerii. Locurile se ocupă, iar candidaţii sunt mai mulţi decât numărul disponibil. Radu Rizoiu spune că, deşi nu mai vorbim despre acel interes care exista în anii ’90, când România ducea lipsă de jurişti, atractivitatea pentru acest domeniu rămâne ridicată.

„Rolul nostru, al profesorilor, să îi convingem pe cei care au intrat că această facultate corespunde şi vocaţiei lor. Adică nu o fac doar ca să aibă o diplomă”, a completat el.

Tot mai mulţi tineri sunt atraşi şi de ideea de a schimba lucrurile direct, prin politică şi prin legi. Însă de la dorinţa de a face o schimbare până la un loc în Parlament este un drum lung, competitiv şi plin de provocări.

„Nimeni nu te trimite în Parlament, că eşti tu deştept, trebuie să parcurgi un anumit drum iniţiatic şi la sfârşit trebuie să fii ales, adică trebuie să-ţi faci campanie electorală. Lucrurile astea nu se pot face peste noapte. Îţi trebuie un anumit timp până să ajungi acolo. Mult mai uşor ajungi să lucrezi în aparatul Parlamentului şi deci să lucrezi cu legile, cu procesul de realizare al legilor respective, decât să ajungi tu parlamentar şi să poţi să propui”, a mai adăugat Radu Rizoiu.

Totuşi, Facultatea de Drept rămâne o alegere preferată de mulţi tineri, însă traseul profesional nu este întotdeauna cel imaginat la începutul facultăţii. Puţini ajung în profesiile juridice clasice, iar pentru ceilalţi se deschid numeroase alte direcţii. Important este ca alegerea să fie făcută în funcţie de ceea ce ţi se potriveşte ţie.