Ce fac marii antreprenori români cu cei 1 mld. euro încasaţi din vânzarea propriilor businessuri? Pariază pe o fabrică în Indonezia, pe proiecte imobiliare sau pe propriile pasiuni devenite afaceri. „Eu cred că cine poate trebuie să facă investiţii şi în această criză“

Autor: Cristina Roşca Postat la 12 aprilie 2020 330 afişări

Îngheţata Betty Ice, farmaciile Help Net şi pro­ducătorul de lactate Albalact sunt doar câteva dintre numele româneşti create de antre­prenori locali, dar care în urma unor tran­zac­ţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro au ajuns în portofoliul unor giganţi străini.

♦ Antreprenorii care au marcat unele dintre cele mai importante 10 vânzări din businessul local sunt mai bogaţi cu 1 mld. euro, potrivit calculelor ZF ♦ Sumele încasate variază de la câteva zeci de milioane de euro la peste 200 de milioane de euro ♦ Deşi primele astfel de tranzacţii ce au la vânzare antreprenori români au început să se parafeze în urmă cu aproape 15 ani, afacerile construite în capitalism au început să devină tot mai atrăgătoare pentru investitorii străini (dar nu numai) în special în ultimii cinci ani, când businessurile ajunseseră la maturitate sau pe poziţii cheie în industriile lor ♦ Banii încasaţi s-au întors, cel puţin parţial, în economie l Oamenii de afaceri au investit în domenii legate de propriile pasiuni, în sectoare legate de studiile lor sau de experienţa anterioară, dar şi în imobiliare.

Îngheţata Betty Ice, farmaciile Help Net şi pro­ducătorul de lactate Albalact sunt doar câteva dintre numele româneşti create de antre­prenori locali, dar care în urma unor tran­zac­ţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro au ajuns în portofoliul unor giganţi străini.

România are o istorie scurtă în capitalism, mo­tiv pentru care nu există cultura busines­surilor de fa­milie transmise din generaţie în generaţie. Ba mai mult, mai mulţi antreprenori locali au creat afa­ceri, le-au dezvoltat, le-au vândut şi au luat-o apoi iarăşi de la zero ghidaţi de ambiţia de a creşte din nou.

„Am investit o parte din banii încasaţi în do­me­niul imobiliar, dar o parte s-au îndreptat către do­meniul alimentar, pe care îl cunosc. Nu am in­vestit pe bursă, ci direct în afacerile unor antre­pre­nori pe care vreau să îi susţin astfel în dezvoltare“, spu­ne Vasile Armenean, antrepre­no­rul care în 2017 a vândut producătorul de îngheţată Betty Ice din Suceava gigantului anglo-olan­dez Unilever. El a încasat atunci circa 100 mil. euro.

Antreprenorul spune acum că nu e exclus să revină cu o in­ves­ti­ţie de la zero în do­me­niul ali­mentar - altul decât cel de în­gheţată - date fiind con­diţiile din piaţă în con­tex­tul pande­miei de Covid-19. „Nu e ex­clus nimic, se schim­bă jo­cul din business şi eu sunt des­chis oportu­n­ită­ţilor. Pot fi şi alte domenii, nu doar alimen­tar, dacă apar şanse“, spu­ne el, fă­ră a oferi momentan alte informaţii.

Doar o treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generaţie, iar 10% sunt pre­date şi celei de a treia generaţii, conform celor celor mai recente date.

Există businessuri antre­pre­no­riale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul teh­no­logiei, un domeniu unde Ro­mâ­nia şi-a creat deja un nume, dar nu numai.

Există însă şi acele ca­zuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a exis­tat un moment în care an­trepre­no­rii au realizat că nu au capi­ta­lul, forţa de ne­go­ciere sau know-how-ul să meargă singuri. Mai sunt şi situa­ţii în care o afa­cere nu a ajuns la cea de-a doua ge­nera­ţie deoarece copiii oame­nilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să pre­ia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări. Şi totuşi, există şi excepţii.

Nici antreprenorii care au vândut însă nu s-au ţinut departe de business. Unii s-au reîntors în busi­ness cu pariuri în industrii conexe, în domenii legate de propriile pasiuni sau în sectoare aflate pe val la momentul investiţiilor.

„Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat şi am ajuns la 750 de hectare de viţă de vie. Am investit astfel 25 de milioane de euro în industria vinului, iar acum avem în construcţie o crama nouă cu centru de vinificaţie, pe care sper să o terminăm până la anul. Este vorba de o investiţie de încă 8 mil. euro“, spune Constantin Duluţe, cunoscut pentru că a vân­dut Agricost - cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată - către arabii de la Al Dahra.

El a mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, şi la Iaşi un teren de 27 de hectare pentru a construi un proiect imobiliar, aveam studiu de fezabilitate.

„Acum aşteptăm să vedem ce va urma pentru a decide ce facem acolo. Nu mă voi opri, doar mă voi adapta. Eu cred că cine poate trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Am cumpărat şi 300 de hectare de teren agricol la Bârlad. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri“, spune el.

Există însă şi antreprenori care nu şi-au limitat investiţiile locale, ba chiar au ajuns până în Asia.

„În 2007 - mult înainte să vând Supremia - am investit într-un restaurant în Alba Iulia, într-o vreme în care nu prea erau localuri în oraş. A fost un restaurant de patru stele pe care l-am făcut mai degrabă pentru firmă pentru că aveam mulţi străini care veneau la noi atunci. L-am vândut însă anul trecut pentru că acum stau jumătate din an în SUA şi nu aveam timp să mă ocup“, spune Levente Bara. El a vândut acum circa trei ani producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup către francezii de la Solina. Valoarea tranzacţiei era estimată la acea vreme la 30-40 mil. euro.

„Eu am păstrat însă o fabrică de condimente în Indonezia, Natural Java Spice, sunt cel mai mare investitor român din această ţară. Fabrica am deschis-o în 2013, ca furnizor de materie primă pentru Supremia, ea face doar condimente şi doar de origine Indonezia. Când am vândut businessul nu am vrut să o vând şi pe ea. Noi acum vindem către unii dintre cei mai mari jucători din lume, avem birouri în SUA şi Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri.“ Compania se află pe o curbă ascendentă, e încă în dezvoltare, deci nu se pune problema de o nouă vânzare acum. La maturitate da, pentru că totul este de vânzare, susţine antreprenorul.

„Eu mai sunt acţionar cu 50% şi în Transilvania Nuts (procesator de miez de nucă ce realizează şi batoane pe bază de fructe - n.red.) şi am şi un portofoliu consistent în imobiliare în România şi în Chicago, SUA. Îmi împart timpul între SUA, România şi Indonezia, am un portofoliu de business diversificat“, spune Levente Bara.

La polul opus se găseşte medicul cardiolog Wargha Enayati a dezvoltat reţeaua de sănătate privată Regina Maria pe care a vândut-o apoi, în 2015, către fondul de investiţii Mid Europa Partners. Banii încasaţi - peste 100 mil. euro este valoarea vehiculată a tranzacţiei - s-au reîntors în domeniul medical, deşi în alte segmente de business.

Pariul său cel mai mare este Enayati Medical City, proiectul greenfield de 60 mil. euro din Bucureşti, ce urmează să fie deschis în ianuarie 2021. El a început construcţia proiectului Enayati Medical City la jumătatea anului 2018, alături de italienii de la Monza pentru partea de spital de oncologie, iar pe terenul de 35.000 mp din Bucureşti sunt în construcţie o unitate de îngrijire medicală, un centru pentru vârstnici şi un spital oncologic.

„Am investit în mai multe sectoare ale domeniului medical. (...) Am şi investiţii imobiliare, dar doar ca sprijin pentru celelalte afaceri“, spune Wargha Enayati, un activ investitor în economia locală.

Totuşi, mai mulţi oameni de afaceri s-au orientat către imobiliare, un business cu un grad mai mic de risc în vremurile bune şi cu o implicare constantă redusă prin comparaţie cu producţia spre exemplu. Există însă şi oameni de afaceri care au mizat pe businessuri legate de propriile pasiuni, care apoi au devenit şi ele afaceri în toată regula.

Pe ce domenii au pariat din nou antreprenorii români după ce şi-au vândut businessurile

Dragoş Anastasiu a vândut anul trecut compania de turism Travelbrands către Dertour, divizia de turism a grupului german Rewe, un gigant cu afaceri de 6 mld. euro. El deţine în continuare transportatorul Eurolines dar şi mai multe afaceri în turism precum un complex în Delta Dunării şi un pachet de acţiuni într-un business similar din Transilvania.

„Mizez în continuare pe turism per total“, spunea recent antreprenorul Dragoş Anastasiu într-un material din revista Business Magazin.

Constantin Duluţe a încasat de la arabii de la Al Dahra peste 200 mil. euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată. „Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat şi am ajuns la 750 de hectare de viţă de vie. Am mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, un teren de 27 ha la Iaşi pentru un proiect imobiliar. Am investit şi în 300 de hectare de teren agricol la Bârlad. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri.“

Mihai Marcu, care a dezvoltat alături de familia sa operatorul de servicii medicale private MedLife, a vândut treptat din titlurile pe care le avea în companie. Cel mai recent pachet a fost vândut pe Bursă în martie 2020. El are afaceri adiacente în domeniul turismului şi în domeniul yachtingului. „Cea mai importantă valoare deţinută de familie în calitate de investitor este şi va rămâne MedLife. Restul investiţiilor nu sunt deloc o prioritate pentru noi până la finalizarea crizei generate de pandemia de Covid-19.“

Levente Bara a vândut în 2017 francezilor de la Solina producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup. Banii încasaţi au mers către mai multe domenii. „Eu am păstrat o fabrică de condimente în Indonezia, fabrică deschisă în 2013 ca furnizor de materie primă pentru Supremia. Când am vândut businessul nu am vrut să o vând şi pe ea. Avem birouri în SUA şi Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri. Eu mai sunt acţionar cu 50% şi în Transilvania Nuts.“

Raul Ciurtin este unul dintre cei mai mari antreprenori români din industria alimentară. El a dezvoltat producătorul de lactate Albalact de la un jucător regional, cu afaceri de 2 mil. euro pe an, la liderul pieţei, cu afaceri de peste 100 mil. euro, moment în care a vândut compania către grupul francez Lactalis. Apoi a pariat pe sectorul imobiliarelor dar şi pe producţie. El a dezvoltat Prefera Foods, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa conservelor. Totodată, acum trei ani el a investit în businessul de vin. „Am investit în afacerea unui prieten.“

Wargha Enayati, cel care a vândut în 2015 reţeaua de sănătate privată Regina Maria, a pariat apoi tot pe domeniul medical, doar că pe alte segmente. „Am investit în comunicare medicală, în organizare de evenimente în domeniu. Am dezvoltat împreună cu alţi patru antreprenori un mic fond de investiţii - Cleverage - şi investim în start-up-uri în domeniul medical. Ar mai fi Intermedicas (un business în domeniul serviciilor medicale - n.red.) şi Enayati Medical City (un proiect medical de câteva zeci de milioane de euro - n.red.). “

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

Cum supravietuiesc afacerile mici în criză? Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

Decalogul unui mic antreprenor: Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul. Să rămânem atenţi. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi. Să fim optimişti. Să avem încredere. Să fim îndrăzneţi. Să ştim la ce să renunţăm. Să fim recunoscători. Să ne agăţăm de orice ni se oferă.

vezi continuarea
ZF.ro
Sectorul din România care a învins total criza şi a explodat în pandemie Sectorul din România care a învins total criza şi a explodat în pandemie
Una dintre industriile din România care riscă să intre în colaps. Situaţia este critică
Mediafax
Guvernul Orban a picat testul în Parlament. Revenirea la majorarea pensiilor cu 40%, aprobată de majoritatea controlată de PSD Guvernul Orban a picat testul în Parlament. Revenirea la majorarea pensiilor cu 40%, aprobată de majoritatea controlată de PSD
Germania cere Marii Britanii să înceteze "jocurile" în negocierile pe tema relaţiilor post-Brexit
MonitorulApararii
Diplomaţia coercitivă în estul Mării Mediterane Diplomaţia coercitivă în estul Mării Mediterane
Dispute pe tema ingerinţelor în alegerile din SUA. Cine e mai periculoasă: Rusia sau China?
MonitorulPartidelor
Liderul PMP, către PNL şi USR: Lăsaţi-ne cu ipocrizia Liderul PMP, către PNL şi USR: Lăsaţi-ne cu ipocrizia
Senatul a aprobat ca profesorii şi personalul auxiliar să primească stimulente ca medicii
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.