Creşterea taxelor, scăderea veniturilor şi presiunea tot mai mare a statului rus pentru finanţarea războiului din Ucraina împing un număr tot mai mare de antreprenori să îşi închidă afacerile sau să părăsească ţara. Cazul Elenei Valeeva, care şi-a vândut studioul de ceramică dezvoltat în Perm şi a decis să plece în străinătate după ani de expansiune, ilustrează un fenomen tot mai răspândit în rândul micilor întreprinzători, potrivit Financial Times.

În 2021, Valeeva şi soţul ei au pornit o afacere promiţătoare, care s-a extins rapid în mai multe locaţii. Cinci ani mai târziu însă, realitatea economică s-a schimbat radical: veniturile au scăzut, iar creşterea taxelor a făcut activitatea tot mai dificilă. Decizia de a vinde şi de a pleca nu a fost una emoţională, ci rezultatul unui calcul pragmatic, pe care tot mai mulţi antreprenori îl fac în Rusia de astăzi.

Majorarea TVA-ului de la 20% la 22% şi extinderea bazei de impozitare pentru întreprinderile mici şi mijlocii au adâncit presiunea asupra mediului de afaceri. În paralel, veniturile suplimentare obţinute de stat din energie sunt direcţionate în principal către efortul de război, lăsând economia civilă fără sprijin. Deficitul bugetar a crescut accelerat, depăşind deja ţintele stabilite pentru întreg anul.

Nemulţumirile antreprenorilor au ajuns până la conducerea de la Kremlin, însă reacţiile autorităţilor au fost mai degrabă simbolice. Într-un dialog televizat, un proprietar de brutărie a avertizat că noile măsuri fiscale pot distruge afacerile mici, iar răspunsul lui Vladimir Putin a rămas vag, însoţit de gesturi mai degrabă de imagine decât de soluţii concrete.

Deşi guvernul a amânat aplicarea noilor taxe pentru cafenele şi restaurante până în 2027, restul întreprinderilor mici rămân expuse. Statisticile arată că o parte dintre afaceri s-au închis deja, iar nivelul de încredere în viitor este scăzut. În mediul online, antreprenorii s-au mobilizat simbolic în jurul sloganului „I am Mashenka”, devenit expresia unei nemulţumiri colective.

Declinul este vizibil inclusiv în zonele considerate până de curând prospere, unde restaurantele şi cafenelele dispar într-un ritm accelerat. Experţii explică acest fenomen nu doar prin noile taxe, ci şi prin acumularea unor dificultăţi economice şi prin anticiparea unor condiţii şi mai dure în viitorul apropiat.

În acelaşi timp, consumul încetineşte, costurile de creditare rămân ridicate, iar situaţia financiară a antreprenorilor se deteriorează vizibil. Mulţi iau în calcul trecerea în economia informală, pe fondul sancţiunilor fiscale mai dure şi al retragerii sprijinului de stat pentru IMM-uri. Într-o economie tot mai orientată spre război, pentru o parte semnificativă a mediului de afaceri din Rusia, opţiunile se reduc la adaptare forţată, închidere sau plecare.