Uniunea Europeană se pregăteşte pentru o confruntare cu China, în condiţiile în care deficitul comercial amplifică temerile privind posibile pierderi de locuri de muncă şi îi determină pe liderii europeni să adopte o abordare mai dură faţă de al doilea cel mai important partener comercial al blocului comunitar, relatează Associated Press (AP), citat de The Independent.

Comisarul european pentru comerţ, Maroš Šefčovič, se află joi la Beijing pentru o reuniune de două zile cu ministrul chinez al Comerţului, Wang Wentao. Obiectivul este reducerea deficitului comercial al UE cu China, care se ridică la 360 de miliarde de euro (410 miliarde de dolari). La începutul anului, Šefčovič stabilise luna octombrie drept termen-limită pentru ca Beijingul să prezinte rezultate concrete în această privinţă.

Politicienii şi economiştii din cele 27 de state membre consideră subvenţiile masive acordate de China şi exporturile acesteia drept o ameninţare majoră pentru industriile europene, de la producţia de oţel până la cea de automobile. După majorarea taxelor vamale de către Statele Unite, China şi-a redirecţionat o parte semnificativă a exporturilor către UE şi alte pieţe.

Parlamentul European cere măsuri mai dure împotriva Chinei

Miercuri, Parlamentul European a adoptat, cu 454 de voturi pentru şi 86 împotrivă, o rezoluţie care solicită o abordare mai fermă faţă de China, bazată pe „reciprocitate economică şi un răspuns proporţional al UE dacă China nu îşi deschide pieţele”.

Înaintea votului, eurodeputata belgiană Hilde Vautmans, care a coordonat rezoluţia, a declarat: „Europa are putere economică. A venit timpul să o folosim”.

UE ar putea apela la „bazuca comercială”

În ciuda unităţii afişate de liderii europeni, rămâne neclar ce măsuri poate sau este dispusă Uniunea Europeană să adopte. Bruxelles-ul a introdus deja restricţii comerciale pentru importurile de oţel din China şi pentru coletele de mici dimensiuni expediate prin platformele de comerţ electronic.

Franţa şi Germania au transmis o scrisoare, consultată de Associated Press, în care solicită o regândire amplă a politicii comerciale a UE faţă de China.

Printre propuneri se numără simplificarea procedurilor prin care Comisia Europeană poate activa aşa-numita „bazucă comercială”, cunoscută oficial drept Instrumentul anticoerciţie. Acest mecanism, care nu a fost utilizat până acum, permite

blocarea sau restricţionarea comerţului şi investiţiilor provenite din ţări considerate responsabile pentru exercitarea unor presiuni economice nejustificate asupra statelor membre sau companiilor europene.

Europa se teme de un nou „şoc chinezesc”

Centrul de Politici Europene din Bruxelles a avertizat, în iunie, că producătorii europeni de baterii, panouri solare, oţel, vehicule electrice, produse chimice şi utilaje pierd deja locuri de muncă şi capacităţi de producţie.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris fenomenul drept un nou „şoc chinezesc” pentru Europa, comparabil cu ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite la începutul anilor 2000, când sute de mii de locuri de muncă din industrie au dispărut.

Tim Rühlig, analist specializat în China la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, consideră că economia europeană are nevoie atât de reforme interne, cât şi de o politică comercială externă mai agresivă, în special faţă de Beijing.

„Este clar că simpla protejare împotriva Chinei nu reprezintă viitorul. Dar, pentru a avea o şansă să te pregăteşti pentru tehnologiile viitorului şi să rămâi competitiv în următorii 15-20 de ani, trebuie să te protejezi”, a explicat Rühlig.

Beijingul avertizează Europa: „Protecţionismul nu poate creşte competitivitatea”

Autorităţile chineze au reacţionat la propunerile Franţei şi Germaniei, avertizând că statele europene ar trebui să evite încurajarea unor măsuri protecţioniste.

„Protecţionismul nu poate creşte competitivitatea, iar decuplarea sau întreruperea lanţurilor de aprovizionare nu va face decât să provoace daune altora, fără să aducă beneficii proprii”, a transmis Ministerul Comerţului de la Beijing.
Exporturile Chinei către Uniunea Europeană au crescut cu 15,3% în primele opt luni ale acestui an, potrivit autorităţilor vamale chineze, în timp ce importurile din UE au avansat cu doar 6,2%.

„UE nu are capacitatea de a purta un război comercial împotriva Chinei. Dacă este cu adevărat hotărâtă să facă acest lucru, atunci să încerce”, se arată într-un editorial publicat luna trecută de ziarul chinez de stat Global Times.

China ameninţă cu măsuri de retorsiune

În weekendul anterior întâlnirii dintre Šefčovič şi Wang, China a lansat o anchetă antidumping privind exporturile europene de p-nitrotoluen, o substanţă utilizată în producţia coloranţilor şi a produselor farmaceutice.

Investigaţia a fost iniţiată după ce Beijingul avertizase, în septembrie, că va adopta măsuri de retorsiune dacă UE va introduce restricţii comerciale suplimentare.

Economia chineză continuă să depindă în mare măsură de exporturi, în condiţiile în care cererea internă rămâne slabă. Uniunea Europeană importă cantităţi importante de baterii litiu-ion şi vehicule hibride chinezeşti, iar constructorii auto din China îşi extind şi capacităţile de producţie pe teritoriul european.