Un nou raport avertizează că presiunile demografice vor provoca o scădere semnificativă a nivelului de trai în mari regiuni ale Europei şi nu numai, pe fondul îmbătrânirii accelerate a populaţiei, care obligă guvernele să ia în calcul măsuri dure precum creşterea vârstei de pensionare, scrie Financial Times.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) anunţă că scăderea natalităţii şi diminuarea populaţiei active vor tăia, în medie, aproape 0,4 puncte procentuale din creşterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor între 2024 şi 2050 în Europa de Est şi regiunea Caucazului. Raportul, publicat marţi, arată că fenomenul loveşte în special ţările „emergente” în care instituţia investeşte – precum Polonia, Bulgaria şi Slovenia – dar impactul se extinde şi asupra economiilor dezvoltate, unde efectele îmbătrânirii vor fi chiar mai dure.

Reducerile estimate pentru PIB-ul pe cap de locuitor în perioada menţionată sunt îngrijorătoare: un declin de 1,1 puncte procentuale în Coreea de Sud, peste 0.7 în Italia şi Spania, între 0.5 şi 0.6 în China şi Japonia, respectiv 0.4 în Germania, ca urmare a diminuării forţei de muncă.

„Europa emergentă îmbătrâneşte accelerat. Natalitatea scăzută şi forţa de muncă în declin vor pune din ce în ce mai multă presiune asupra potenţialului de creştere economică”, avertizează Beata Javorcik, economista-şefă a BERD.

Creşterea vârstei de pensionare, stimularea migraţiei şi investiţiile în inovaţie şi tehnologie sunt măsuri care ar putea atenua impactul, însă Javorcik subliniază că influenţa politică tot mai mare a electoratului vârstnic riscă să blocheze aceste reforme.

Franţa este exemplul perfect: reforma prin care vârsta de pensionare urma să crească de la 62 la 64 de ani a fost suspendată din cauza opoziţiei puternice. Iar alte guverne se confruntă cu rezistenţă similară la politici menite să rezolve criza demografică.

Constatările BERD confirmă un avertisment lansat la începutul anului de OECD, potrivit căruia presiunea demografică va reduce ritmul de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor în statele membre de la 1% anual în anii 2010 la doar 0,6% pe an în perioada 2024–2060.

Studiul mai arată şi o schimbare notabilă a priorităţilor politice: 42% dintre persoanele peste 65 de ani – majoritatea în regiunile în care investeşte BERD – vor ca guvernele să orienteze cheltuielile publice către sănătate, iar 25% către pensii, în timp ce doar 18% menţionează educaţia. De asemenea, electoratul senior manifestă o opoziţie mai puternică faţă de imigraţie, atât în economiile emergente, cât şi în cele dezvoltate din Europa.