Participanţii la CFA Forecast Dinner 2026 — reuniune anuală care anul acesta a atras circa 300–350 de investitori, analişti, administratori de bani, factori de decizie şi profesionişti cu prestigioasa diplomă Chartered Financial Analyst (CFA), considerată un standard global în domeniul investiţiilor şi gestionării portofoliilor, reflectând competenţă analitică şi angajament etic — au transmis estimări prudente pentru economia şi pieţele financiare ale României în acest an. 

Evenimentul de marţi seară, care a marcat 20 de ani de CFA Forecast Dinner în România şi 25 de ani de activitate a CFA România, a inclus un sondaj în sală cu 16 întrebări cheie privind economia, piaţa de capital, dobânzile şi riscurile pentru următorii ani. CFA charters sunt obţinute după trecerea a trei examene riguroase şi cerinţe de experienţă profesională şi sunt recunoscute pe scară largă în instituţii financiare din peste 160 de pieţe.

Pe segmentul macroeconomic, majoritatea respondenţilor (46%) anticipează o creştere a PIB-ului între 1% şi 1,5%, 21% mizând pe 0,5–1% şi alţi 21% între 1,5–2%. Inflaţia medie (CPI) a fost estimată între 5–6% de 38% dintre participanţi, în timp ce 33% au prognozat 6–7%, 13% între 4–5% şi 15% peste 7%.

Cursul EUR/RON este aşteptat relativ stabil: 48% dintre participanţi anticipează 5,10–5,15 lei, 22% 5,15–5,20 lei, 18% 5,05–5,10 lei, 3% între 5,00–5,05 lei şi doar 10% se aşteaptă la extreme sub 5 lei sau peste 5,20 lei.

ROBOR la 3 luni a fost anticipat între 5–5,5% de 40% dintre votanţi şi între 5,5–6% de 30%. Dobânzile titlurilor de stat pe 5 ani urmează să se situeze între 6–6,5% pentru 43% şi 5,5–6% pentru 32%.

Pentru BET-XT Total Return, 26% se aşteaptă la o creştere de 10–20%, iar 22% la o creştere de 0–10%. În ceea ce priveşte clasele de active, acţiunile româneşti şi aurul au fost cele mai votate (27% fiecare), urmate de acţiuni globale (20%) şi materii prime (19%).

Pe termen lung, participanţii anticipează inflaţie medie de 2–3% în UE şi SUA, iar randamente globale pentru acţiuni MSCI World între 9–12% pentru 49% dintre votanţi. Dobânzile titlurilor de stat americane pe 10 ani la sfârşitul lui 2030 sunt estimate între 3–4% de 48% dintre participanţi.

Riscurile economice şi geopolitice pe termen scurt (2 ani) au fost percepute ca cele mai relevante (40% fiecare), urmate de riscuri tehnologice (10%) şi societale (9%). Pe termen lung (10 ani), riscul tehnologic, inclusiv AI, domină (42%), urmat de probleme societale (21%) şi geopolitice (19%).

Instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru mediul de afaceri în 2026 (60%), urmată de deficit şi riscuri de finanţare (21%). În privinţa adoptării euro, 32% consideră realist un orizont de 10–13 ani, 25% sub 7 ani, 19% între 7–10 ani, iar doar 6% cred că România nu va adopta euro.

Impactul AI până în 2030 este perceput ca dezechilibrat, beneficiind unele grupuri în timp ce altele vor fi dezavantajate (40%), iar perspectiva geopolitică globală se conturează ca o globalizare fragmentată dominată de puteri regionale (55%).