Conceptul a fost dezvoltat de James Van Geelen, CEO al firmei de investiţii Citrini, împreună cu antreprenorul Alap Shah. Aceştia au redactat un document ficţional, prezentat ca fiind scris în iunie 2028, care analizează cauzele unei presupuse „crize globale a inteligenţei”, scrie Euronews.

Potrivit autorilor, problemele ar începe în 2026. Firmele vor adopta masiv sisteme AI autonome, capabile să rezolve sarcini complexe fără intervenţie umană. Contrar aşteptărilor, cele mai afectate ar fi profesiile care necesită înaltă calificare, precum programarea, cercetarea şi analiza de date. Deşi deciziile de a înlocui oamenii cu AI ar fi justificate economic pentru fiecare firmă în parte, rezultatul la nivel global ar putea fi unul dezastruos.

Scenariul descrie un cerc vicios: pentru a rămâne competitive, companiile investesc masiv în tehnologie, ceea ce duce la noi concedieri. Specialiştii din sectorul administrativ („white-collar”) ar fi forţaţi să accepte joburi mai slab plătite sau chiar munci fizice. Aceste lucruri ar duce la o prăbuşire a nivelului salarial general.

Proiecţia indică faptul că economia SUA ar putea intra în recesiune la jumătatea anului 2027. Până în 2028 rata şomajului chiar ar putea depăşi un prag sensibil, de 10%.

Această instabilitate, cuplată cu datoriile gospodăriilor, ar putea genera o criză financiară similară cu cea imobiliară.

Până în 2027, autorii prevăd că sistemele AI vor funcţiona permanent pe dispozitivele utilizatorilor. Ele vor gestiona aproape tot, de la scrierea de cod până la planificarea bugetelor personale. Deşi vor apărea ocupaţii noi, cum ar fi experţii în siguranţa AI sau inginerii de prompturi, acestea nu vor fi suficiente ca număr sau venituri pentru a compensa pierderile masive din piaţa tradiţională a muncii.

Documentul anticipează apariţia unor proteste de amploare, precum mişcarea „Occupy Silicon Valley”, îndreptate împotriva giganţilor tehnologici. În acelaşi timp, guvernele s-ar vedea obligate să mărească ajutoarele sociale, în ciuda faptului că veniturile din impozitarea muncii ar scădea considerabil. Decalajul dintre viteza inovaţiei şi lentoarea reacţiilor politice ar putea agrava acest şoc social.

Van Geelen şi Shah subliniază că acest scenariu reprezintă un avertisment menit să stimuleze dezbaterea publică, şi nu o prognoză garantată. Mesajul central este că inteligenţa artificială transformă economia într-un ritm accelerat. Marea provocare a viitorului apropiat este nivelul de pregătire a instituţiilor pentru a gestiona această inevitabilă tranziţie.