♦ Cristian Popa, BNR: „Paradoxal, piaţa muncii este, în acelaşi timp, relativ tensionată (cu deficit de forţă de muncă), dar dispune şi de rezerve importante.“

Economia locală a frânat în ultimii trei ani, businessul a încetinit pentru multe sec­toare de activitate, însă piaţa muncii din Ro­mâ­nia rămâne prinsă într-un paradox: com­pa­niile continuă să acuze lipsa forţei de mun­că bine pregătite, dar, în acelaşi timp, există rezerve importante de personal nevalorificat.

Datele de la BNR arată că circa 40% dintre firme continuă să se confrunte cu lipsa personalului calificat, iar fenomenul se resimte atât în industriile cu activităţi de bază, cât şi în sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum IT, inginerie sau sănătate.

Astfel, rezultatele extrase din sondajul privind accesul la finanţare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF) rea­lizat de BNR au arătat că disponibilitarea forţei de muncă bine pregătite a reprezen­tat o dificultate destul de des întâlnită în rândul companiilor în perioada septembrie 2024 – februarie 2025, aproximativ 40% dintre acestea considerând lipsa persona­lului calificat ca fiind o problemă presantă, iar procentul urcă la 54% în cazul corporaţiilor.

„Acest deficit loveşte atât la bază, cât şi la vârf: cel mai acut se manifestă la ocupaţii cu competenţe elementare, dar persistă şi în IT&C, ştiinţe, inginerie şi sănătate. Para­doxal, piaţa muncii este, în acelaşi timp, re­lativ tensionată (cu deficit de forţă de mun­că), dar dispune şi de rezerve impor­tan­te“, susţine Cristian Popa, CFA, membru în boardul BNR, pe contul său de Linkedin.

La nivel european, România resimte lipsa de personal calificat mai acut decât multe alte state. Potrivit sondajului ECB SAFE, companiile româneşti au evaluat problema lipsei de personal la 8,1 puncte din 10 în perioada aprilie-septembrie 2024, în timp ce media UE27 este de 6,7 puncte.

Datele sunt susţinute şi de raportul EURES 2024, care plasează România pe locul 5 în UE după intensitatea deficitului de personal. Această poziţie este alimenta­tă de indicatori precum rata redusă de participare a forţei de muncă – în special în rândul tinerilor, femeilor şi minorităţii rome – şi procentul ridicat al tinerilor NEET (care nu lucrează, nu urmează studii şi nu participă la programe de formare).

Deşi rata de ocupare a crescut de la 49,5% în 2009 la 63,8% în 2024, România rămâne cu aproape 10 puncte procentuale sub media UE.

Îmbătrânirea demografică accentuează presiunea asupra pieţei muncii. Ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut la 20% în 2024, faţă de 16% în 2013, iar vârsta mediană a populaţiei este acum de aproape 44 de ani. În acelaşi timp, prognozele indică o scădere a populaţiei totale cu aproape 10% până în 2035.

Pe fondul acestei presiuni, migraţia a devenit un factor corectiv al pieţei. După două decenii de migraţie net negativă, Ro­mâ­nia a trecut pe plus în perioada 2022–2023.

„Asta nu înseamnă că toţi românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai şi revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranţi (persoane sosite)“, a explicat Cristian Popa.

Analiza BNR arată că numărul imigranţilor a crescut în special datorită lucrătorilor proveniţi din Nepal, Sri Lanka, Vietnam şi alte state non-UE (în general, muncitori necalificaţi care aparţin ţărilor în curs de dezvoltare sau cei plecaţi din Ucraina) şi mai puţin din UE, în timp ce emigrarea îi priveşte adesea pe lucrătorii calificaţi.

Notă: Indicatorul privind tensionarea pieţei muncii este calculat ca raport între rata locurilor de muncă vacante şi rata şomajului BIM (date cu frecventă lunară). Deficitul de forţă de muncă se referă la procentul companiilor care percep că dificultatea de a găsi forţă de muncă reprezintă un factor care le limitează activitatea economică.

Sursa: INS, Eurostat, CE-DG ECFIN, calcule BNR