După o pandemie în care milioane de oameni au murit şi un război care îngrozeşte Europa, populaţia planetei se confruntă cu un nou duşman necruţător care schimbă vieţile şi economiile

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 03 august 2022 13112 afişări

Canicula face oamenii irascibili. Valurile de caniculă devin tot mai lungi, mai intense şi mai… sincronizate în diferite părţi ale planetei. Fenomenele meteo din ce în ce mai extreme influenţează comportamentul uman, obiceiurile de consum, pieţele, alegerile politice şi multe altele. Dacă după o vară a frustrărilor urmează o iarnă a nemulţumirii?

Valuri de căldură extinse, simultane, devin tot mai obişnuite. Europa, America, India, China, toate au fost lovite recent de caniculă, scrie Bloomberg. Oamenii de ştiinţă abia încep să înţeleagă cum un astfel de fenomen poate ajunge la o asemenea amploare. Nici companiile, nici investitorii şi nici politicienii nu trebuie să neglijeze această tendinţă.

Incendiile de vegetaţie din septembrie 2019 – martie 2020 din Australia au fost printre cele mai devastatoare din istoria consemnată a acestei ţări şi au avut o semnificaţie aparte. S-au produs pe fondul creşterii conştientizării efectelor încălzirii climei. Iar fiinţele mistuite de flăcări au trezit şi o milă de proporţii fără precedent la nivel global, internetul şi reţelele de socializare online contribuind la acest lucru. Dar înainte de focurile australiene au fost incendiile din Portugalia, care au arătat unde poate duce avântul fără minte al politicienilor: în dorinţa de a reface pădurile, în Portugalia au fost plantaţi foarte mulţi eucalipţi, arbori al căror lemn este extrem de inflamabil. După Australia au urmat incendiile din Grecia, iar cele din SUA pare că nu se mai termină. Despre focurile din îndepărtata Siberie se ştiu prea puţine. Focul este unul din efectele distructive ale căldurii extreme, dacă este însoţită de secetă. Seceta este altul. Acum câţiva ani, secarea Rinului a adus economia germană în pragul recesiunii. Acum seceta şi valurile de căldură prelungite acutizează ceva mai grav, o criză alimentară.

Anul acesta, căldura extremă a venit mai devreme. Milioane de americani sunt din nou în cuptorul caniculei periculoase. Aerul cald a acoperit şi Europa, făcând ca în anumite părţi din Franţa şi Spania dogoarea să fie simţită aşa cum este simţită de obicei în iulie sau august. Temperaturile ridicate au pârjolit nordul şi centrul Chinei, chiar dacă ploile abundente au provocat inundaţii în sudul ţării. Unele locuri din India au început să se confrunte cu o căldură nemaintâlnită în martie, dar începutul ploilor musonice a adus o oarecare uşurare.


Dacă indicatorul pentru un val de căldură ar fi doar mercurul din termometru care depăşeşte 100 de grade Fahrenheit (38 de grade Celsius) mai multe zile la rând, de exemplu, atunci „nu mai este deloc ceva neaşteptat” să vedem că acestea apar mai regulat în mai multe regiuni simultan.


Este prea devreme să spunem dacă schimbările climatice sunt direct de vină pentru apariţia unor valuri de căldură severă în aceste patru economii mari – care se întâmplă să fie, de asemenea, cei mai mari emiţători de gaze care ţin căldura captivă în atmosferă – aproximativ în acelaşi timp, în doar câteva zile de la începutul verii.

În timp ce încălzirea globală face căldura extremă ceva comun la nivel mondial, este necesară o analiză mai profundă pentru ca oamenii de ştiinţă să ştie dacă anumite evenimente meteorologice sunt mai probabile sau mai intense din cauza încălzirii produse de om. O echipă de cercetători care au studiat căldura devastatoare din această primăvară din India a descoperit că schimbările climatice au făcut ca probabilitatea de apariţie a acestui fenomen să fie de 30 de ori mai mare.

Chiar şi aşa, valuri de căldură concomitente par să lovească anumite  locuri îndepărtate cu o frecvenţă tot mai mare în ultimul timp, din motive legate de curentul de altitudine jet stream şi de alte fluvii de aer care influenţează sistemele meteorologice din întreaga lume.

Studiile au arătat că părţi din America de Nord, Europa şi Asia sunt legate în acest fel. Oamenii de ştiinţă încă încearcă să afle cum s-ar putea schimba aceste tipare pe măsură ce planeta se încălzeşte, dar pentru moment înseamnă că valurile de caniculă extremă simultane vor continua probabil să afecteze aceste locuri unde este concentrată o parte atât de mare din activitatea economică a lumii.

„Pentru a avea un val de căldură, avem nevoie de căldură şi avem nevoie de o circulaţie atmosferică ce permite căldurii să se acumuleze”, explică Daniel E. Horton, cercetător în domeniul climei la Universitatea Northwestern. Odată cu încălzirea globală, a spus el, „cu siguranţă că avem mai multă căldură”. Dar schimbările climatice pot afecta, de asemenea, modul în care această căldură este distribuită în întreaga lume prin curenţii de aer care înconjoară globul, a precizat el.

Fenomenele  meteo extreme simultane în numeroase locaţii nu sunt doar curiozităţi meteorologice. Valurile de căldură individuale pot duce la îmbolnăvire şi moarte, la incendii de vegetaţie şi recolte slabe sau distruse. Dacă sunt concomitente, pot ameninţa aprovizionarea globală cu alimente. Dacă sunt adăugate şi tensiuni periculoase cum este invazia Rusiei în Ucraina, rezultatul este o criză mondială.


Un studiu recent a constatat că numărul mediu de zile între lunile mai şi septembrie cu cel puţin un val mare de căldură în emisfera nordică s-a dublat între anii 1980 şi 2010, la aproximativ 152 de la 73. Dar numărul de zile cu două sau mai multe valuri de căldură au fost de şapte ori mai mari, crescând la aproximativ 143 de la 20. Aceasta înseamnă aproape fiecare zi din mai până în septembrie.


În timp ce valurile de căldură sunt modelate de factori locali complecşi, cum ar fi urbanizarea şi utilizarea terenurilor, oamenii de ştiinţă nu mai au prea multe îndoieli cu privire la faptul că schimbările climatice le agravează. În curând, cele mai devastatoare valuri de caniculă ar putea pur şi simplu să nu mai aibă un analog istoric din perioada de dinainte ca oamenii să înceapă să pompeze gaze cu efect de seră în atmosferă, susţin unii oameni de ştiinţă, făcând desuetă întrebarea dacă schimbările climatice sunt factorul principal.

Încălzirea din ultimele decenii a făcut deja dificil pentru oamenii de ştiinţă să ştie ce să numească un val de căldură şi ce să trateze ca o simplă nouă normalitate pentru sezonul cald, a spus Andrew Dessler, un climatolog la Universitatea Texas A&M.

Dacă indicatorul pentru un val de căldură ar fi doar mercurul din termometru care depăşeşte 100 de grade Fahrenheit (38 de grade Celsius) mai multe zile la rând, de exemplu, atunci „nu mai este deloc ceva neaşteptat” să vedem că acestea apar mai regulat în mai multe regiuni simultan. „Pe măsură ce trece timpul, tot mai multe locuri de pe planetă vor experimenta astfel de temperaturi, până când, în cele din urmă, cu suficientă încălzire globală, în fiecare zonă terestră din emisfera nordică de latitudine medie vor fi peste 100 de grade”, a spus dr. Dessler.

Cu toate acestea, chiar şi atunci când oamenii de ştiinţă se uită la cât de des temperaturile depăşesc un anumit nivel în raport cu o medie mobilă, ei încă găsesc o creştere mare a frecvenţei valurilor de căldură simultane.

Un studiu recent a constatat că numărul mediu de zile între lunile mai şi septembrie cu cel puţin un val mare de căldură în emisfera nordică s-a dublat între anii 1980 şi 2010, la aproximativ 152 de la 73. Dar numărul de zile cu două sau mai multe valuri de căldură a fost de şapte ori mai mare, crescând la aproximativ 143 de la 20, adică aproape fiecare zi din mai până în septembrie.


În timp ce încălzirea globală face căldura extremă ceva mai comun la nivel mondial, este necesară o analiză mai profundă pentru ca oamenii de ştiinţă să ştie dacă anumite evenimente meteorologice sunt mai probabile sau mai intense din cauza încălzirii produse de om. O echipă de cercetători care au studiat căldura devastatoare din această primăvară din India a descoperit că schimbările climatice au făcut ca probabilitatea de apariţie a acestui fenomen să fie de 30 de ori mai mare.


Studiul a mai constatat că aceste valuri de căldură concomitente au afectat zone mai mari şi au devenit mai severe până în anii 2010, cu intensităţi de vârf care au fost cu aproape o cincime mai mari decât în anii 1980. În zilele cu cel puţin un val mare de căldură undeva în emisfera nordică, existau în medie 3,6 astfel de fenomene pe zi, a descoperit studiul citat.

Aceste creşteri „dramatice” au fost o surpriză, a spus Deepti Singh, un climatolog la Universitatea de Stat din Washington şi autor al studiului.

Dr. Singh şi coautorii studiului au analizat, de asemenea, unde, în timpul acestor patru decenii, au avut loc cel mai frecvent valuri de căldură concomitente. Un model a ieşit în evidenţă: valuri mari de căldură simultane au lovit părţi din estul Americii de Nord, Europa şi Asia Centrală şi de Est din ce în ce mai des între 1979 şi 2019 - „mai mult decât ne-am aştepta doar prin efectul încălzirii globale”, a povestit dr. Singh.

Studiul nu a încercat să prezică dacă valurile de căldură care se încadrează în acest model vor deveni mai frecvente pe măsură ce încălzirea globală continuă, a spus ea.

Oamenii de ştiinţă lucrează pentru a stabili modul în care şerpuirea curenţilor-jet, care influenţează de mult timp modelele meteorologice pentru miliarde de oameni, s-ar putea schimba în această eră a încălzirii. Un factor este încălzirea rapidă a Arcticii, care restrânge diferenţa de temperaturi dintre benzile nordice şi sudice ale emisferei nordice. Modul în care acest lucru ar putea afecta vremea extremă este încă o chestiune în dezbatere.

Dar acele diferenţe de temperatură sunt forţe cheie care produc vânturile ce menţin sistemele meteorologice în mişcare în jurul planetei. Pe măsură ce diferenţele de temperatură se reduc, aceşti curenţi de aer ar putea încetini, a spus Kai Kornhuber, un cercetător în climă de la Observatorul Pământului Lamont-Doherty de la Universitatea Columbia. Aceasta înseamnă că fenomenele extreme, cum ar fi valurile de căldură şi ploile abundente, vor dura probabil mai mult.

„Cu cât durează mai mult un val de căldură, cu atât împingi mai mult sistemele naturale şi societale mai la margine”, a spus dr. Kornhuber.

Schimbările climatice înseamnă deja că lumea va vedea mai multe fenomene meteorologice extreme şi mai multe extreme care vor avea loc simultan, a spus el. „Aceste traiectorii şi fluxuri se schimbă, vor acţiona suplimentar”, a spus el, „şi ar face extremele şi mai severe şi chiar mai frecvente”. Temperaturile cresc pe tot globul şi bat recorduri peste tot.

O treime din SUA a fost sub avertismente de căldură excesivă la începutul verii deoarece domurile de înaltă presiune care ţin captiv aerul cald – cunoscute şi ca domuri de căldură – au dus la temperaturi de 100°F în regiunile de sud şi sud-vest ale SUA.

Lucrurile nu stau mult mai bine peste Atlantic. Oamenii de ştiinţă spun că, din cauza schimbărilor climatice, Madrid, Paris, Roma şi Londra vor fi acoprite de propriile domuri de căldură. Franţa tocmai a înregistrat cea mai fierbinte lună mai din istoria meteorologiei franceze şi cea mai avansată temperatură de 40°C din istorie pentru luna iunie.

„Schimbarea climei schimbă cu adevărat regulile când vine vorba de valuri de căldură. Au crescut în frecvenţă, intensitate şi durată în întreaga lume din cauza arderii combustibililor fosili”, a declarat pentru revista Fortune Friederike Otto, climatolog şi profesor la programul global de ştiinţă a climei de la Universitatea din Oxford.

Ea observă că multe studii au găsit că valurile de căldură au crescut în frecvenţă cu un factor de 100 sau mai mult din cauza schimbărilor climatice cauzate de oameni, remarcând sumbru că „valurile de căldură sunt, de asemenea, cele mai mortale evenimente meteorologice extreme din Europa”.

Valurile de căldură cresc în frecvenţă şi ca număr de decese provocate în Europa, America, Africa şi Asia, ca rezultat direct al schimbărilor climatice produse de om. Şi pe măsură ce valurile de căldură devin normalitatea pentru vară, ar putea transforma totul, de la sănătate la venituri.

Deşi au existat valuri de căldură în trecut, oamenii de ştiinţă spun că, dacă încălzirea globală nu este frânată, valurile de căldură record actuale vor deveni o normalitate vara.

„Valurile de căldură nu sunt un fenomen nou, dar amprenta schimbărilor climatice este pe toate aceste noi recorduri de căldură”, a declarat pentru Fortune Scott Duncan, un meteorolog din Scoţia.


Valurile de căldură din Europa au împins cererea de energie electrică din cauza folosirii aparatelor de aer condiţionat, dar preţurile pentru această energie în Franţa şi Germania sunt deja la cote record, relatează Bloomberg. Aceasta înseamnă că oamenii ar putea fi nevoiţi să aleagă între supraîncălzire şi plata facturilor.


Oamenii de ştiinţă au încercat de ani de zile să analizeze modul în care viaţa într-o lume mai fierbinte ne poate distruge corpurile.

„Nu ştim care sunt consecinţele pe termen lung ale traiului în care te trezeşti în fiecare zi leorcă şi munceşti timp de trei ore într-o căldură aproape mortală, transpiri ca un nebun şi apoi de a te întorci acasă”, a explicat recent Matthew Huber, un climatolog la Universitatea Purdue.

Căldura excesivă a fost corelată cu insuficienţă cardiovasculară şi renală, hipertensiune arterială, astm şi scleroză multiplă. S-a descoperit că dăunează organelor şi celulelor, precum şi ADN-ului nostru. Căldura extremă afectează, de asemenea, funcţiile motorii, perturbă somnul şi este legată de criminalitate, anxietate, depresie şi sinucidere.

În lumina recentelor valuri de căldură, guvernele din întreaga lume au început să anuleze evenimente şi să stabilească noi politici pentru a ţine oamenii în siguranţă. Concerte şi adunări publice mari au fost suspendate în Bordeaux, Franţa. Districtele şcolare din SUA au anulat cursurile sau au trecut la program redus pentru a evita orele fierbinţi.

Căldura afectează şi animalele. Se estimează că 2.000 de vaci au murit în Kansas într-o singură zi, înăbuşite de căldură.

Dar, deşi căldura devine din ce în ce mai extremă, avertizarea oamenilor că vine vreme periculoasă este dificilă.

„Este greu să-i faci pe oameni să reacţioneze în mod adecvat atunci când vorbeşti despre ceva fără precedent în viaţa lor sau a bunicilor lor”, spune Duncan.

Valurile extreme de căldură adaugă, de asemenea, presiune asupra pieţelor de mărfuri deja volatile şi au un impact asupra aprovizionării mondiale cu alimente şi combustibili.

Invadarea Ucrainei şi perturbarea ulterioară a pieţelor de grâu şi gaze naturale au contribuit la accelerarea inflaţiei globale la cele mai înalte niveluri înregistrate în ultimele decenii.

Valurile de căldură din Europa au împins cererea de energie electrică din cauza folosirii aparatelor de aer condiţionat, dar preţurile pentru această energie în Franţa şi Germania sunt deja la cote record, relatează Bloomberg. Aceasta înseamnă că oamenii ar putea fi nevoiţi să aleagă între supraîncălzire şi plata facturilor.

Există, de asemenea, riscul ca recoltele de cereale din Franţa, Spania şi Portugalia să fie restrânse şi mai mult din cauza căldurii, potrivit analistului agricol Agritel din Paris. Există, de asemenea, teama că se poate repeta ce s-a întâmplat în India, care a interzis exporturile de grâu după ce valurile de căldură din nord au distrus culturile.

Şi, pe lângă temerile economice globale, întreprinderile mici găsesc, de asemenea, valurile de căldură dificil de gestionat, mai ales când caută să recupereze pierderile cauzate de pandemie.

„Iunie este una dintre cele mai bune luni pentru noi, aşa că un val de căldură în acest moment nu este bun pentru afaceri”, a declarat Daniel Benito, managerul cafenelei Terraza Colon din Madrid. „Este pur şi simplu imposibil să planifici şi să conduci o afacere cu o vreme atât de extremă”, a spus el. Cine să mai iasă la bere sau la o cafea în oraş când asfaltul se topeşte.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Canicula,
seceta,
planeta,
incalzire globala

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.