El a mulţumit ambelor ţări pentru sprijinul dat "zilele trecute la Bruxelles" în obţinerea unui nou acord preventiv cu UE şi FMI pe doi ani, pentru care negocierile vor începe în această lună. Anterior, surse guvernamentale citate de Mediafax afirmaseră că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord.

De partea sa, premierul francez Jean-Marc Ayrault a încurajat autorităţile române să combată corupţia şi criminalitatea, afirmând că Franţa susţine aderarea României la Schengen - poziţie diferită de cea a Germaniei, care alături de Olanda şi Finlanda a cerut amânarea unei decizii în acest sens până la Consiliul JAI din decembrie.

Pentru viitorul acord cu FMI, statul român va avea începând cu 17 iulie negocieri cu o delegaţie a Fondului condusă de nemţoaica Andrea Schaechter, cea care îi succedă lui Eric de Vrijer. Înainte de sosirea delegaţiei, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se va afla la Bucureşti începând de luni, într-o vizită de două zile în care va prezenta un discurs despre identificarea unei "noi paradigme de creştere economică" în Europa Centrală şi de Est.

Faptul că autorităţile române sunt în deplin consens în privinţa încheierii noului acord este cel mai important argument care demonstrează că în România coabitarea politică preşedinte-premier funcţionează şi că ţara este departe de a fi "neguvernabilă", cum o cataloga recent comisarul UE pentru energie, Gunther Oettinger. "Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe care o asumăm cu toţii, şi guvernatorul BNR, şi Guvernul, şi preşedintele (...) Am trimis scrisoarea de intenţie, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinte şi ministrul de Finanţe, domnul Chiţoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană şi către FMI", a declarat premierul Victor Ponta.