“Să zicem că deschizi un dialog cu - de exemplu - prim-ministrul indian. Avem pregătită o strategie de a dezvolta economic un parteneriat cu India? Avem 100 de firme gata să meargă la un forum economic în New Delhi? Nu prea avem.” 

Nicuşor Dan, ai dreptate, nu prea avem nici o strategie economică, nici cu India, nici cu alte ţări. Nu avem cum sa avem o strategie economică atunci când cele trei palate ale puterii sunt parazitate de ani de zile de instituţii consultative geriatrice incapabile să anticipeze viitorul, de camere expirate de comerţ plătite din bani publici care nu au făcut nimic să oprească festivalul de importuri, de asociaţii profesionale cu şefi care par membrii din Clanul Soprano şi de consilieri economici puşi acolo de şefii lor cu afaceri în imobiliare, importuri şi divertisment.

O strategie economică sustenabilă înseamnă fabrici, uzine şi combinate care să producă mâncare, chimie, energie şi apărare. Industrializare şi internaţionalizare.

Dar să revenim la India, vin veşti bune de acolo, nu trebuie să meargă 100 de firme romaneşti la New Delhi. Geniilor din analiza politică, economică şi militară de la noi le-a scăpat cel mai important eveniment al anului – nu, nu a fost Davos.

Luni şi marţi, 26 şi 27 ianuarie, Ursula von der Leyen, Antonio Costa şi Kaja Kallas sunt în India unde se întâlnesc cu Narendra Modi, pentru a semna un acord istoric de liber schimb supranumit de specialişti “the mother of all deals”.

Uniunea Europeană şi India, împreună 25% din PIB-ul şi populaţia lumii, au schimburi comerciale anuale de circa 120 de miliarde de Euro, cu un excedent de balanţa comercială în favoarea celeia din urmă de aproximativ 26 de miliarde de euro. România şi India au avut în 2024 schimburi comerciale ridicole de circa 1 miliard de Euro, cu un excedent de balanţă comercială în favoarea Indiei de aproximativ 850 milioane de Euro (toate datele din 2024).

Prin semnarea acordului de săptămâna viitoare Uniunea Europeană şi India ţintesc schimburi comerciale care să ajungă la 200 miliarde de Euro anual până în 2030, urmărind astfel să scape din strânsoarea economică a tarifelor impuse de America.

Nicuşor Dan, iată strategia economică a României.

I. Poarta de intrare pentru India în Europa.

Toate mărfurile care vin pe cale maritimă din India ajung la Constanţa de unde vor pleca pe cale rutieră şi feroviară către destinaţia finală din Europa.

Au să fie huiduieli: “Auzi, Constanţa - un templu mai mare decât Taj Mahal de corupţie, retard tehnologic şi resursă umană insuficientă - să fie poartă de intrare pentru mărfurile venite din India pentru Europa? Hahaha!”.

O să răspundem că de aceea se cheamă ”strategie economică”, pentru că începem să investim acum în aşa fel încât în următorii ani Constanţa să devină poarta de intrare.

II. Capăt de pod de unde India să construiască Ucraina şi Moldova.

Firmele indiene de regenerabile, farmaceutice, tehnologia informaţiei şi electronice sunt deja active în Ucraina şi Moldova. România poate deveni un capăt de pod de unde firmele indiene şi româneşti să construiască cele două ţări. Aşadar, nu trebuie să meargă 100 de firme romaneşti la New Delhi, ajunge să vina 100 de firme indiene la Constanta, Buzău, Bacău si Iaşi, pe aliniamentul lui A7.

Nicuşor Dan, strategia economică a României este foarte clară şi simplă, un parteneriat cu India, până în 2030 să devenim poartă de intrare şi capăt de pod pentru India în Europa. Hai că putem!