Le plac macro-economiştilor, inclusiv celor de la BVB,  comparaţiile din Eurostat, este cea mai bună reţetă de guvernare slabă, te compari cu ăia şi mai slabi. Aşadar, hai să le dam macro-economiştilor comparaţii din pieţele farmaceutice ale vecinilor est-europeni.  

În clasamentele naţionale Top 20 companii farmaceutice după cifra de afaceri din 2025, Polonia are doua companii locale, Polpharma şi Adamed (listată public). Cehia are una, Zentiva (listată public). Ungaria are una, Gedeon-Richter (listată public). Slovenia are una, Krka. Bulgaria are una, Tchaikapharma (listată public). Toate cele şase companii sunt deja internaţionalizate, unele foarte active şi în România – nu va dau cifrele de afaceri, vă apucă depresia când realizaţi ce puternică este industria în Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia şi Bulgaria.

România nu are nici o companie în Top 20, cei drept sunt două companii care au operaţiuni industriale locale, dar nici una cu capital românesc. Antibiotice Iaşi este clasată abia undeva pe la locul 25, chiar dacă pe locul 3 în clasamentul după volumele de fabricaţie. Iar Antibiotice Iaşi, exceptând exporturile unor substanţe active, este foarte puţin internaţionalizată prin comparaţie cu cele şase de mai sus.

Antibiotice Iaşi care, vă reamintesc, este în proprietatea statului, alături de celelalte câteva companii private care fabrică medicamente în România, toate la un loc sunt victimele unei guvernări care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, sora mai mica a industriei chimice, care şi aceasta este complet prăbuşita la noi. Iată. Avantaje date medicamentelor importate; întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de autorizaţii de la instituţiile din domeniu; preţuri reglementate într-un mod absurd; taxa pe cifra de afaceri de 15,6%! (vă plângeaţi de IMCA de 1%...); bariere de intrare pe lanţurile comerciale şi competiţie imposibilă cu mărcile proprii ale acestora (nimeni nu vede concentrarea economică...); Legea 81, o bătaie de joc (şi) la adresa producătorilor de suplimente alimentare din ţară; şi, recenta creştere de TVA la suplimentele alimentare de la 9% la 21%.

Iar asta este doar guvernarea care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, la ea mai adăugaţi şi guvernarea incompetentă şi nepăsătoare la modul general. Întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de orice fel de autorizaţii; audituri, inspecţii şi controale făcute de funcţionari din diverse instituţii care nu se pot desprinde de cultura ”am venit să te amendez”; lipsa de pregătire de resursă umană calificată şi specializată; absolut nici un fel de subsidii pentru energie; diplomaţie economica inexistentă.

Vă veţi întreba, desigur pe bună dreptate, dacă statul nu îşi sprijină propriile active, ce pretenţii să aibă companiile private să fie sprijinite? Aşa cum va asigur că fac pentru industriile strategice vecinii noştri est-europeni din Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia şi Bulgaria.

Antibiotice Iaşi nu poate raporta rezultate bune într-o ţară în care politicienilor nu le pasă de fabrici, uzine şi combinate ci doar de importuri, imobiliare şi divertisment. Dacă nu era Ioan Nani, un veteran al industriei, probabil că acum în locul companiei trona un cartier de blocuri, o clădire de birouri sau un mall cu importuri. Şi acelaşi lucru este valabil pentru fabricile din Bucureşti, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, de-abia aşteaptă dezvoltatorii să pună mâna pe terenurile de sub companii.

Ajutaţi industriile de mâncare, chimie, energie şi apărare, dragă BVB, dragi şefi mari şi mici, ştiuţi şi neştiuţi de la BVB, dragi angajaţi de la BVB, vorbiţi despre fabrici, uzine şi combinate, vorbiţi despre industrializare şi internaţionalizare, vorbiţi despre  economia nesustenabilă din consumul de importuri, imobiliare şi divertisment.

Apropo, dragă BVB, dragi şefi mari şi mici, ştiuţi şi neştiuţi de la BVB, dragi angajaţi de la BVB - aţi citit comentariile lui Ştefan Vuza de la Chimcomplex, ultimul mohican din chimie? Spune acelaşi lucru, România nu are nici o strategie de competitivitate industrială, nu ajută şi nu construieşte fabrici, uzine şi combinate de mâncare, chimie, energie şi apărare.

Dar hei, de fapt de ce să ne pese de fabrici, uzine şi combinate? Ianuarie 2026 are o performanţă bugetară remarcabilă, prima lună cu excedent bugetar din 2019 şi o creştere de 17,9% a veniturilor totale. Ajungem la liman doar tăind din cheltuieli şi din efect de bază, nimic mai uşor. Este mult mai greu să ajuţi sau să construieşti fabrici, uzine şi combinate.