Energia solară a explodat în Ungaria şi în doar câţiva ani această ţară săracă în resurse minerale a ajuns campionul Europei la electricitate produsă de panouri solare. Aşa reiese dintr-o analiză recentă a think-tankului britanic Ember etalată prompt de guvernul maghiar. În 2024 Ungaria a întrecut mai însorita Grecie cu contribuţia de 25% a energiei solare la generarea de electricitate. Cu o pondere de 22%, Grecia a rămas vizibil în urmă, rămânând totuşi pe locul doi în Europa. Pe locul trei s-a plasat Spania. Ceea ce este remarcabil la Ungaria este saltul. În 2019, doar 4% din electricitate era generată de panourile fotovoltaice, ceea ce face ca această ţară să aibă cea mai rapidă ascensiune din regiune de-a lungul a cinci ani.  Potrivit Ember, Ungaria se mai poate mândri cu ceva: în timpul perioadelor de vârf ale producţiei, fermele solare au reuşit să acopere peste 80% din nevoia de electricitate de pe piaţa internă timp de mai mult de 70 de zile. În 2023, suma a fost de numai 10 zile. Doar Olanda se mai poate mândri cu o astfel de performanţă.  Circa 80% din capacitatea solară totală din Ungaria – de 7.550 MW la începutul acestui an - a fost instalată începând din 2020.

Ţara şi-a depăşit deja cu 25% ţinta stabilită anterior pentru 2030. Noul obiectiv a fost ridicat la 12.000 MW.

300.000 de mici producători de energie solară

Sprintul a fost posibil inclusiv mulţumită producătorilor casnici, încurajaţi să instaleze panouri solare printr-un program numit SolarĂ, lansat în ianuarie anul trecut prin care peste 21.000 de proprietari de locuinţe au primit de la stat subvenţii medii de 4,1 milioane forinţi (10.270 euro) pentru investiţii în panouri solare şi instalaţii de stocare a energiei în baterii. Bugetul total depăşeşte 100 miliarde forinţi (250,5 milioane euro). Statul a acoperit pâna la 66% din costuri. În aceste condiţii, numărul de instalaţii fotovoltaice rezidenţiale este aşteptat să depăşească 300.000 în următoarele luni, după cum a anunţat guvernul. Capacitatea solară rezidenţială instalată se apropie de 2.700 MW, ceea ce echivalează cu mai mult de o treime din capacitatea fotovoltaică totală. În 2010, numărul de instalaţii fotovoltaice rezidenţiale era de 1.000 de ori mai mic. Povestea celorlalte două treimi este şi ea interesantă. O companie chineză a construit în Ungara ceea ce în 2021 era cea mai mare fermă solară din Europa Centrală şi de Est. În general de explozia energiei solare din Ungaria şi din întreaga Europă profită China deoarece este principalul furnizor de panouri pentru piaţa globală. Apoi, odată cu reindustrializarea grăbită a Ungariei prin dezvoltarea industriei auto a apărut o nevoie record de energie. O parte din fabricile noi, inclusiv aparţinând unor furnizori chinezi din sector, şi-au construit propriile ferme solare. Criticii guvernului spun că proprietarii fabricilor nu au mai avut răbdare să aştepte ca executivul să-şi îndeplinească promisiunile. Iar criticile nu se opresc aici.

Importurile de electricitate scad, dar rămân mari

Comparată cu restul Europei, Ungaria s-a plasat ani la rând pe penultimul loc în ceea ce priveşte ponderea electricităţii produse intern în totalul consumat. Aceasta înseamnă că Ungaria importă masiv electricitate, scrie 24.hu. Potrivit datelor MAVIR, compania de stat responsabilă cu operarea reţelei naţionale de distribuţie a electricităţii, 25,4% din consumul brut de electricitate a fost acoperit din importuri în 2023. Ponderea importurilor a fost de 27,2% în 2021. Dependenţa energetică totală de importuri este estimată la peste 60%. Înainte de 1990, Ungaria era autosuficientă la electricitate. Astfel de calcule depind de producţie, dar şi de consum. Economia ungară a trecut printr-o recesiune prelungită, iar în recesiuni consumul de energie scade. Însă pentru a avea o imagine mai clară a sectorului energetic maghiar trebuie spus că în ultimii 10-15 ani nu a fost construită, practic, nicio altă capacitate de generare a electricităţii în afară de cea solară. Iar guvernul maghiar este conştient că importurile ridicate de electricitate reprezintă un risc de securitate naţională. Însă chiar şi din acest risc Ungaria încearcă să facă un avantaj şi este ajutată în acest sens de actualul context geopolitic. Iar un rol principal aici îl joacă gazele naturale. Este ajutată şi de dorinţa Ucrainei de a lovi economia atacatorului Rusia prin privarea acesteia de bani din exporturile de energie. Ungaria nu este mare producător de gaze, ci un mare importator. Are un contract pe termen lung cu Gazprom,  monopolul rus al exporturilor de gaze de care mai toate ţările membre ale UE se feresc. Importă, de asemenea, din 2024  gaze din Turcia şi Azerbaidjan şi are acorduri care-i permit să importe gaze naturale lichefiate descărcate la un terminal de GNL din Croaţia. Cum Ucraina a sistat de la începutul anului transportul de gaze ruseşti către UE printr-un gazoduct rusesc de pe teritoriul său, Ungaria s-a trezit peste nopate o verigă importantă în alimentarea cu combustibil a regiunii. O ajută şi faptul că şi-a construit interconectori cu reţelele de gaze ale vecinilor. Unii analişti spun că actualul context geopolitic a triplat valoarea infrastructurii de gaze a Ungariei. Un rol important îl au gazele ruseşti, aşa cum în dezvoltarea sectorului energiei solare un rol principal îl au panourile importate din China. Ungaria premierului Viktor Orban este apropiată de Rusia lui Vladimir Putin şi de China lui  Xi Jinping. De luat în considerare este că, după cum a observat 24.hu, din cauza restricţiilor impuse de guvernul Orban nicio instalaţie de energie eoliană nu a fost construită în Ungaria din 2011 încoace. La nivel internaţional se consideră că între energia solară şi cea eoliană trebuie să existe un echilibru deoarece panourile solare produc electricitate când este soare, iar eolienele iarna.

Blocurile de apartamente devin centrale solare

Şi totuşi guvernul ungar insistă pe energie solară. În decembrie anul trecut a decis să permită proprietarilor de apartamente să instaleze în comun pe acoperişurile clădirilor panouri solare începând din iulie 2025. O condiţie este ca instalaţiile să fie echipate cu invertoare conectate la reţeaua electrică. În felul acesta, blocurile pot fi transformate în comunităţi energetice. O comunitate poate avea cel puţin doi proprietari şi poate fi formată cu acceptul scris a cel puţin doi vecini. Invertoarele au rolul de a furniza date mai complete privind producţia de energie solară a panourilor de pe acoperişuri şi de a ajuta la echilibrarea cererii şi ofertei. Guvernul ungar insistă şi pe gaze pentru producerea de electricitate, pe uriaşe centrale pe gaze, şi pe extinderea singurei centrale nucleare a ţării. Sunt investiţii mari şi proiecte controversate. La fel de controversat este şi efortul autorităţilor de a moderniza reţeaua. 2024 a fost prezentat de guvern ca an de căpătâi în acest sens, statul alocând echivalentul a 403 milioane euro pentru sprijnirea proiectelor, care includ construirea de substaţii noi, extinderea celor existente şi dezvoltarea liniilor de transmisie.

Guvernul forţează companiile private să participe la modernizarea reţelei de electricitate

Modernizarea reţelei se impune din cauza creşterii cererii rezidenţiale şi industriale şi a extinderii capacităţilor de energie regenerabilă. Prin creşterea electrificării, spune guvernul, se asigură suveranitatea şi securitatea energetică. La acest lucru participă şi companiile private, inclusiv prin investiţii în panouri fotovoltaice. E.On, din Germania, este una din aceste companii. Într-un interviu acordat în primăvara anului trecut site-ului maghiar de ştiri şi analize economice Portfolio, CEO-ul Guntram Würzberg a precizat că E.On Ungaria este pregătită să investească un miliard de euro din resursele sale în dezvoltarea reţelei naţionale de distribuţie a energiei electrice a ţării. Însă el s-a plâns că „reglementările din Ungaria permit doar cele mai mici randamente ale investiţiilor din Europa“ în domeniul distribuţiei de electricitate, statul cerând în acelaşi timp modernizări ale reţelei de o amploare nemaivăzută de decenii. E.On cerea, la rândul lui, tarife corecte. Ungaria lui Orban se visează exportator net de energie. Se estimează că în următorii cinci ani ţara va avea parcuri solare cu o capacitate de 12.000 MW, depăşind cererea internă de consum de electricitate. Deocamdată, exporturile maghiare de energie electrică cresc pe fondul războiului din Ucraina. Şi trebuie lucrat la reducerea importurilor. Parcurile de panouri solare contribuie deja semnificativ la reducerea ponderii importurilor în consumul de electricitate. Indicatorul a marcat cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani în 2024, de 22%. Ţinta guvernului este de 20% şi aceasta ar trebui atinsă până în 2030. Centralele de stocare a energiei în baterii vor ajuta. Oficialii maghiari laudă Ungaria că până în 2030 va ajunge să ocupe locul patru mondial la capacitatea de stocare a energiei regenerabile, după China, SUA şi Germania. Ar avea cu ce. Anul trecut, ministrul afacerilor externe Péter Szijjártó a anunţat că Ungaria se plasează pe locul patru în lume la producţia de baterii electrice şi în curând va ajunge pe locul doi. Această performanţă se datorează fabricilor construite în ţară de producătorii chinezi şi sud-coreeni de baterii electrice. Producţia lor este destinată în principal industriei auto, pentru maşini electrice. Însă cu baterii funcţionează şi centralele moderne de stocare a energiei. Iar maşinile electrice pot fi considerate şi ele unităţi de stocare a energiei. Cea mai mare facilitate de stocare a energiei în baterii din Ungaria este în construcţie, iar la proiect, estimat la 21 de milioane euro, participă gigantul chinez de tehnologie Huawei. Centrala cu baterii va avea o putere de 20 MW şi o capacitate de 60 MWh, potrivit companiei care dezvoltă proiectul, Forest Vill. Centrala de la Szolnok, aşa cum stau lucrurile acum, va fi una dintre cele mai mari din regiune. Huawei va furniza echipament. Guvernul alocase până la finalul anului trecut pentru dezvoltarea de facilităţi de stocare a energiei în baterii circa 260 miliarde forinţi (651,3 milioane euro), din care 100 miliarde forinţi pentru facilităţi industriale şi 160 miliarde forinţi pentru companii şi gospodării. Ţinta este ca până în 2030 să se ajungă la o capacitate de înmagazinare de cel puţin 1 GW. Producătorii de baterii şi furnizorii lor continuă să vină în Ungaria. Tot mai mulţi sunt din China.

Gazul rămâne rege

Iar tranziţia la energie verde, care se anunţă a nu fi totală, se face cu gaz rusesc. Ungaria a rămas cu voia ei dependentă de gazele ruseşti, pe care le consideră o sursă de energie sigură şi ieftină. Dacă reactoarele nucleare de la Paks generează 45% din electricitate – la reactoarele de la Paks 2 se lucrează cu bani şi tehnologie din Rusia -, centralele pe gaze contribuie cu 20%, cam cât parcurile fotovoltaice. Două treimi din importurile de gaze ale Ungariei vin din Rusia. Anul acesta, ţara a început să importe şi din Azerbaidjan, care recent a importat gaze tot din Rusia. Ungaria s-a abonat şi la gazele extrase de România din Marea Neagră. Cu atâtea surse de combustibil la dispoziţie, guvernul a deschis licitaţii pentru construirea a două centrale pe gaze lângă sau pe locul a două termocentrale. Una, de 650 MW, va fi construită lângă gigantul termoenergetic Mátrai, care arde cărbune şi gaze. Perioada de funcţionare a bătrânei centrale a fost prelungită recent. Ea fost cumpărată de un om de afaceri apropiat premierului Viktor Orban. O altă centrală pe gaze va fi construită pe locul termocentralei Tisza, scoasă din funcţiune. Acolo ar putea fi instalate două unităţi pe gaz de până la 500 MW fiecare. Guvernul speră ca noile centrale să înceapă să producă în 2028. În viitor, energia nucleară va fi baza. Se preconizează că în anii 2030 Paks şi Paks 2 vor acoperi jumătate din cererea internă de electricitate.