♦ China a împânzit lumea cu panouri solare, îşi construieşte chiar şi o staţie solară spaţială, investeşte în păduri de eoliene, ridică centrale noi pe cărbune şi reactoare nucleare unul după altul ♦ Din SUA, cel mai tare se aude „Drill, baby, drill!”

Anul trecut, China, a doua economie ca mărime a lumii şi cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră, a conectat la reţea cea mai mare fermă solară din lume. Energia solară este energia curată cu cel mai rapid ritm de dezvoltare pe glob, iar China este campioană la acest capitol. Când ţara a depăşit Uniunea Europeană în 2017 pentru a deveni lider mondial, avea 130 GW de panouri instalate în total. SUA au ajuns la această capacitate în 2023, când China a adăugat 200 GW, scrie The Washington Post.

Povestea se repetă cu energia eoliană. China a fost doar marginal în faţa UE până în 2019. În 2023, parcurile eoliene chineze puteau genera 450 GW, dublu faţă de Uniune. Dacă ar fi folosite la capacitate maximă, turbinele ar avea o capacitate cumulată egală cu capacitatea tuturor surselor de energie din India, o altă economie emergentă în plină ascensiune.

Un salt uriaş China a făcut şi cu vehiculele electrice. În 2020, un pic peste un milion de maşini cu baterii sau hibride au fost vândute pe această piaţă, reprezentând 5% din vânzările de maşini din ţară. Anul trecut, 40% din toate maşinile vândute în China, cea mai mare piaţă auto a lumii, au fost electrice.

China eclipsează oricare altă ţară a lumii, inclusiv SUA, la tehnlogiile verzi ale viitorului. A avansat la început doar gradual, apoi în forţă.  Performanţa se datorează unei culturi intense a antreprenoriatului şi sprijinului guvernamental continuu, inclusiv prin subvenţii de sute de miliarde de dolari. În cursa de a stăpâni tehnologiile viitorului, energia verde este un domeniu despre care mulţi observatori sunt de acord că China a întrecut SUA în aproape toate sectoarele esenţiale, de la vehicule electrice la panouri solare. Analiştii spun că decalajul este probabil să se lărgească în timpul mandatului preşedintelui american Donald Trump. Aceasta deoarece în timp ce conducătorul american se concentrează pe creşterea producţiei de combustibili fosili şi tăierea finanţării pentru tehnologiile care dau energie regenerabilă, China majorează investiţiile. „Este dificil de supraestimat poziţia de lider absolut a Chinei la tehnologii pentru energie curată. Decalajele sunt atât enorme, cât şi fără precedent din punct de vedere istoric”, spune Milo McBride, asociat la Carnegie Endowment for International Peace. Politicile recente din SUA, Europa şi India pentru susţinerea industriilor verzi au creat o mână de concurenţi, dar dinamica fundamentală nu s-a schimbat. „Pentru a împiedica ascensiunea Chinei va costa mulţi bani, şi va fi dificil”, a explicat McBride. În primul rând deoarece China domină lanţurile de aprovizionare pentru materiile prime necesare revoluţiei verzi. Este, de departe, cel mai mare producător al celor mai procesate materii prime, precum cobalt, nichel şi grafit, esenţiale la fabricarea bateriilor şi panourilor solare. În vreme ce depozitele naturale de astfel de materii prime ale Chinei sunt semnificative, Beijingul şi companiile chineze şi-au creat avantaje prin investiţii masive în procesul de rafinare a acestor materiale. Începând cu anii 1990, în timp ce economiile în curs de dezvoltare îşi înăspreau  regulile privind protecţia mediului, statul chinez a preluat gradual aceste procese de producţie toxice pentru a-şi asigura ceea ce consideră a fi resurse strategice, fără a acorda prea mare importanţă poluării sau sănătăţii muncitorilor. Acum, China este regele: rafinează trei sferuri din cobaltul lumii şi 90% din grafit. De asemenea, produce 92% din toate pământurile rare procesate, metalele dificil de extras folosite la scară largă în industria high-tech. Acest lucru a adus producătorilor chinezi acces ieftin şi facil la componente esenţiale, iar Beijingului un instrument politic.

Subvenţii, investiţii

Industria a înflorit datorită sprijinului guvernamental. În anii 2010, atitudinea Beijingului faţă de „noua energie”, aşa cum o numea, s-a schimbat brusc. Până atunci era văzută ca o modalitate de nişă de a reduce dependenţa de cărbunele şi petrolul importat. Dintr-o dată, a devenit o modalitate de a crea companii competitive la nivel global pe o piaţă în care rivalii americani şi europeni aveau avans de doar câţiva ani.

Beijingul a identificat 13 tehnologii ale viitorului pe care le consideră de importanţă strategică, iar politica rezultată a avut un succes deosebit în asigurarea progresului rapid al Chinei în ceea ce priveşte bateriile litiu-ion, vehiculele electrice şi panourile solare.

Planificatorii au încurajat aceste industrii cu subvenţii directe, stimulente fiscale şi sprijin financiar prin fonduri de investiţii de stat şi împrumuturi bancare ieftine. Au fost şi obstacole pe drum. Subvenţiile generoase i-au ispitit pe mulţi şi sute de companii s-au înregistrat ca mărci noi de maşini electrice. Multe au produs doar cărucioare ieftine alimentate de baterii sau au umflat fictiv vânzările pentru a obţine bani mai mulţi.

Beijingul a redus subvenţiile, dar a menţinut sprijinul politic. Aceasta înseamnă că ţările dezvoltate se confruntă cu sarcina descurajantă de a ajunge din urmă liderul. Pe lângă faptul că au sisteme politice foarte diferite, statele occidentale sunt şi întârziate pe piaţa tehnologiilor curate, care a fost evaluată la 700 de miliarde de dolari la nivel global în 2023.

Este dificil de comparat nivelul de sprijin pe care companiile chinezeşti – inclusiv producătorul de maşini electrice BYD, gigantul de baterii CATL, producătorul de turbine eoliene Goldwind şi producătorul de panouri solare Longi – îl primesc cu cel al liderilor de piaţă din Statele Unite, nu în ultimul rând pentru că multe forme de sprijin din China sunt indirecte, cum ar fi reducerile de taxe.

Însă rapoartele financiare ale companiilor arată că sprijinul guvernului chinez a rămas ridicat din 2020, deoarece instalaţiile şi vânzările s-au accelerat, chiar şi după ce unele subvenţii au fost oprite. Tehnologia curată alimentează economia chineză. De fapt, pentru că economia chineză încetineşte brusc, energia din surse regenerabile este unul dintre puţinele puncte luminoase într-un moment în care consumul, ocuparea forţei de muncă şi piaţa imobiliară rămân în criză. Tehnologia ecologică a reprezentat mai mult de 10% din creşterea Chinei anul trecut, o contribuţie record, potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat, un think-tank din Finlanda.

Acest lucru face ca Beijingul să fie profund angajat în protejarea dominaţiei sale globale. Revoluţia verde oferă locuri de muncă şi investiţii într-un moment în care ambele sunt extrem de necesare pentru a compensa încetinirea din alte sectoare.

Verde înseamnă bani, locuri de muncă şi export

 „De ce toată lumea din China este atât de dornică să dezvolte aceste industrii? Desigur, sunt durabile, dar motivul principal este că oamenii pot câştiga bani”, a spus Yang Lei, vicepreşedintele Institutului de Energie al Universităţii din Beijing. „Nu doar factorii de decizie politică, ci acum şi oamenii obişnuiţi pot simţi că aceste industrii sunt un nou motor uriaş al creşterii economice.”

În 2023, tehnologia verde a contribuit semnificativ mai mult la economia Chinei decât în ​​UE, Statele Unite sau India, potrivit unei analize a Agenţiei Internaţionale pentru Energie. China a investit aproape 680 de miliarde de dolari în producţia de tehnologie curată în 2024, potrivit AIE. Este aproape la fel de mult ca Statele Unite şi UE împreună.

China şi-a creat şi alte avantaje. Combinaţia dintre sprijinul puternic al statului, o piaţă internă vastă şi o reţea uriaşă de furnizori a făcut ca înfiinţarea unei fabrici în China să fie mult mai ieftină decât în ​​Statele Unite, Europa sau chiar India, potrivit AIE. Chiar şi excluzând formele ascunse de sprijin, cum ar fi preţul scăzut al terenului, împrumuturile bancare ieftine sau creditele fiscale, costurile reduse ale echipamentelor şi materialelor de construcţii, China tot primeşte mai multă energie per dolar investit în energie solară, eoliană sau baterii. Cea mai mare diferenţă este la energia solară. Costurile sunt sub 200 dolari per kilowatt în China, faţă de aproape 450 dolari în Statele Unite.

Un alt avantaj al Chinei sunt oamenii de ştiinţă şi inginerii chinezi, care produc acum cercetări mult mai des citate despre tehnologii curate decât colegii din Statele Unite. 

Toate acestea înseamnă că China câştigă la jocul exportului. Companiile sale de top se grăbesc să vândă în străinătate. Exporturile de panouri solare, vehicule electrice şi baterii litiu-ion aproape s-au triplat între 2020 şi 2023. AIE a estimat că exporturile de tehnologie curată ale Chinei vor ajunge la o valoare mai mare de 340 de miliarde de dolari până în 2035 - aproximativ la fel ca veniturile din exporturile de petrol ale Arabiei Saudite şi ale Emiratelor Arabe Unite combinate în 2024.

Tarifele impuse de Statele Unite, Europa şi de alte economii avansate au încetinit uşor această creştere, dar companiile chinezeşti se adaptează rapid concentrându-se pe pieţele emergente din Africa, Asia de Sud-Est şi America Latină. În 2024, exporturile chineze de vehicule electrice, baterii şi produse solare şi eoliene către Sudul Global au crescut pentru a reprezenta un record de 47% din total. Cursa pentru dominaţie în tehnologiile pentru energie curate este doar o parte dintr-o altă cursă, cu aspecte mai întunecate. Industria energetică chineză a început anul trecut construcţia unor centrale pe cărbune cu o capacitate de aproape 100 GW, cel mai mult din aproape un deceniu, scrie AP. De aceea, observatorii notează că energia verde este doar un strat al unui sistem energetic care are la bază combustibilii fosili. Apoi, un număr semnificativ de centrale vor fi construite în următorii 2-3 ani, consolidând rolul cărbunelui în sistemul energetic al ţării. Think-tankul pentru energie Ember estimează că în 2023 combustibilii fosili aveau o pondere de 65% în mixul de electricitate al Chinei. Panourile solare şi eolienele au generat 16% din electricitate. Energia curată, care o include şi pe cea nucleară, reprezenta doar 35%. Beijingul insistă şi pe tehnologia nucleară chineză. În acest sens, Anul Nou chinezesc a adus o noutate. Atunci a devenit operaţional comercial pentru prima data un reactor nuclear chinez din generaţia a treia, Hualong One. Centrala din Zhangzhou, provincia Fujian, va deveni cea mai mare facilitate nucleară care foloseşte tehnologie de generaţia a treia, planurile prevăzând şase reactoare cu o capacitate de peste 1 GW fiecare. Tot anul acesta, cercetătorii chinezi au anunţat planuri de a construi o staţie spaţială solară uriaşă, care va fi amplasată pe orbită bucată cu bucată cu noile rachete de transport greu spaţial ale ţării. Instalaţia va avea o lungime de 1 km şi va transmite energie către Pământ în mod continuu prin microunde. Proiectul a fost comparat cu ridicarea în spaţiu pe o orbită geostaţionară la 36.000 km altitudine a Barajului celor Trei Defileuri, cel mai mare baraj hidroenergetic din lume şi o mândrie inginerească a Chinei.

Soare cu nori

În SUA, cea mai mare economie a lumii, administraţia noului preşedinte Donald Trump taie sprijinul statului pentru dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon. În felul acesta, spun analiştii, sunt descurajate afacerile care dezvoltă energie solară şi eoliană şi autovehicule electrice. Industria manufacturieră americană merge cu frâna trasă de ani de zile din cauza dobânzilor ridicate la credite şi a dolarului puternic, care face exporturile mai puţin competitive. În timpul administraţiei lui Joe Biden, un impuls a venit sub forma investiţiilor de miliarde de dolari în construirea de fabrici. Este vorba de subvenţii care au mers în două direcţii: construirea de uzine uriaşe pentru semiconductori şi producţia de echipament necesar pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Investiţiile au fost încurajate prin celebrul Inflation Reduction Act din 2022, un pachet de scutiri fiscale, credite, granturi directe şi discounturi, care a atras în SUA investiţii în fabrici inclusiv din partea companiilor europene. Unul din primele lucruri făcute de administraţia Trump a fost să blocheze autorizaţiile pentru proiecte solare şi eoliene, să reducă personalul şi cheltuielile la agenţiile federale şi să încurajeze industria auto să continue producţia de maşini pe benzină, scrie The New York Times. Înainte de Trump au fost făcute pariuri mari pe un viitor solar şi eolian – investiţii private de 89 miliarde dolari s-au dus în industria instalaţiilor de producţie a energiei curate în perioada de doi ani încheiată în septembrie, potrivit Rhodium Group. Companiile auto şi-au retehnologizat uzinele pentru a produce maşini electrice şi au intrat în parteneriate pentru fabricarea de baterii, în timp ce mine şi facilităţi de procesare au fost pregătite pentru aprovizionarea pieţei cu minerale. Unele din proiecte au intrat deja în faza de operare, altele sunt în construcţie, însă multe sunt doar planuri. Unele proiecte au fost oprite înainte de alegerile din noiembrie. Pentru altele, victoria lui Trump şi campania lui contra a ceea ce susţinătorii acestuia numesc „Noua înşelătorie verde” au fost ultima picătură. Spre exemplu, producătorul german de piese auto ZF a primit granturi de 158 milioane dolari pentru retehnologizarea unei uzine pentru a produce componente necesare maşinilor electrice în statul Michigan. Compania a renunţat la plan în decembrie, dar a explicat că nu din cauza alegerilor. Totuşi, în sectorul mineralelor critice persistă optimismul deoarece mesajele venite de la Casa Albă au fost încurajatoare. De tarifele impuse de Trump pe importurile de minerale pot profita companiile care produc în SUA. Cele mai recente date arată că în pofida atacurilor lui Trump, industria energiei curate creşte, cel puţin anul acesta. Este aşteptat ca în 2025 peste 90% din energia nouă să vină de la proiectele solare, eoliene şi de baterii, spun analiştii guvernului.

„Drill, baby, drill”

Preşedintele vrea, totuşi, ca SUA să domine la energie lumea şi a făcut din acest lucru o prioritate. „Drill, baby, drill” este sloganul său pentru sectorul energetic. Fraza este împrumutată de la alţi republicani. Interesul investitorilor străini pentru industria energetică americană continuă să vină, notează Reuters. Interesul este dat de promisiunile lui Trump de a dereglementa şi de a susţine combustibilii fosili. Preşedintele şi-a retras ţara din acordul climatic de la Paris şi a cerut companiilor de energie să majoreze producţia de combustibili fosili, promiţând că va reduce preţurile pentru consumatori. Industria petrolului şi gazelor a salutat noua politică, deşi preţurile mici de regulă sunt problematice pentru profit. Gigantul energetic ADNOC din Emiratele Arabe Unite a anunţat recent că intenţionează să investească semnificativ în SUA, unde are active de 80 de miliarde de dolari. Un sector vizat este lanţul de aprovizionare cu gaze naturale. Ca ADNOC mai sunt câteva companii mari străine. Este o schimbare faţă de îngheţul din ultimii ani, datorat şi politicilor promediu ale administraţiei Biden. Cu petrolul este aceeaşi poveste. Anul acesta, Chevron anunţase planuri de restructurare şi reduceri de personal. CEO-ul de la ConocoPhillips anticipează că producţia de petrol a SUA îşi va atinge vârful până la finalul acestui deceniu. „America va avea o oportunitate de piaţă enormă, aş spune oportunitate pe piaţa globală de a aduce cu adevărat securitate energetică lumii”, a spus Toby Rice, CEO-ul producătorului de gaze naturale EQT Corp, într-un interviu pentru Reuters. SUA, ca orice economie dezvoltată, va avea nevoie de energie din orice sursă deoarece cererea va creşte. Centrele de date şi producţia industrială avansată tehnologic înghit multă energie. SUA vor trebui să accelereze construirea de centrale nucleare, proiecte geotermale, centrale pe gaze şi să întârzie retragerea centralelor pe cărbune, spun analiştii. Un ajutor mare poate veni de la energia regenerabilă deoarece instalaţiile pot fi uşor de construit. Apoi, SUA pot continua ceea ce tot Trump a început: să exporte Europei „gazele libertăţii”, care le-au înlocuit pentru o bună parte a continentului pe cele ale Rusiei. Din gaze naturale a fost produsă 43% din electricitatea Americii în 2023, potrivit Bloomberg. Cărbunii au contribuit cu 16%. În ceea ce priveşte energia „curată”, SUA au pus în operaţiune anul trecut primul reactor nuclear de după 2016. Administraţia Biden a stabilit ca ţintă triplarea capacităţii nucleare a ţării până în 2050, adică majorarea acesteia cu 200 GW. Observatorii spun că Trump va ajuta la renaşterea „nucleară” a Americii. Energia nucleară a avut o contribuţie de aproape 19% la producţia de electricitate a Americii în 2023. Energia regenerabilă – 21,4%, din care vântul 10% şi soarele 4%.