Donalam, proprietarul combinatelor de la Târgovişte şi Călăraşi, taie circa 8 MW din consum în orele de vârf. Grupul italian avertiza acum un an şi jumătate că industria din România plăteşte cel mai scump curent din UE şi cerea ajutor de stat

Autor: Bogdan Alecu Postat la 07 august 2026 6 afişări

Donalam, proprietarul combinatelor de la Târgovişte şi Călăraşi, taie circa 8 MW din consum în orele de vârf. Grupul italian avertiza acum un an şi jumătate că industria din România plăteşte cel mai scump curent din UE şi cerea ajutor de stat

Donalam, subsidiara locală a grupului italian AFV Beltrame şi proprietarul combinatelor siderurgice de la Târgovişte şi Călăraşi, îşi aliniază programul de producţie la solicitarea Guvernului adresată marilor consumatori industriali de a reduce voluntar consumul de energie electrică în intervalul 19.00–23.00, măsurile urmând să se traducă într-o reducere a puterii absorbite de aproximativ 8 MW.

La laminorul din Călăraşi compania a replanificat programul de producţie astfel încât consumul să scadă în intervalul de seară, iar la combinatul din Târgovişte producţia a fost oprită începând cu 5 august pentru revizia tehnică anuală. Suprapunerea reviziei cu perioada în care autorităţile cer reducerea consumului contribuie, potrivit companiei, la diminuarea sarcinii asupra sistemului energetic naţional. Producţia celor două unităţi va fi reluată conform programului operaţional, iar planul investiţional asumat va fi continuat, precizează Donalam.



Decizia vine într-un moment în care presiunea pe sistemul energetic naţional a devenit un subiect de guvern. România se află în stare de alertă la nivel naţional din 31 iulie, pe fondul secetei severe şi al scăderii debitului Dunării la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă la intrarea în ţară, faţă de o medie multianuală a lunii august de circa 3.900 de metri cubi pe secundă, situaţie care a dus la oprirea controlată a Unităţii 1 de la Cernavodă. Executivul a aprobat joi Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice, document care stabileşte măsurile aplicabile în situaţii de criză, categoriile de consumatori care pot fi afectate şi excepţiile, iar tranşele de consumatori industriali pentru care Transelectrica va putea limita consumul urmau să fie stabilite vineri, într-o şedinţă extraordinară. Companiile vizate ar urma să fie notificate cu cel puţin 24 de ore înainte de aplicarea măsurilor, în timp ce consumatorii casnici, spitalele şi alte servicii esenţiale sunt exceptate. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat totodată constituirea unui Centru Operativ Naţional în sectorul energetic, care va reuni în jur de 15 reprezentanţi ai principalilor producători şi furnizori, şi a precizat că, pentru un orizont de cinci-şapte zile, nu se pune problema afectării consumatorilor industriali, măsura fiind una de pregătire.

În acest context, răspunsul voluntar al unui mare consumator industrial capătă o greutate suplimentară, cu atât mai mult cu cât siderurgia este printre sectoarele cu cea mai mare intensitate energetică din industria românească, iar oprirea sau reducerea producţiei nu se face fără costuri.

„Donalam înţelege dificultatea situaţiei energetice actuale şi importanţa unui răspuns coordonat din partea marilor consumatori industriali. De aceea, am răspuns fără rezerve solicitării autorităţilor şi am adaptat programul de producţie acolo unde a fost posibil. Prin aceste măsuri, sprijinim în mod concret efortul naţional şi contribuim responsabil la stabilitatea sistemului energetic, fără a afecta angajamentele asumate faţă de clienţii şi partenerii noştri", a declarat Carlo Beltrame, Country Manager pentru Franţa şi România şi Chief Business Development Officer al Grupului AFV Beltrame.

Contribuţia Donalam se raportează la un efort naţional care a început deja să dea rezultate. Vineri, Ilie Bolojan a anunţat o scădere a consumului în orele de seară de 200–300 MW faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Transelectrica a comunicat că, faţă de nivelurile prognozate, consumul din intervalul 20.00–22.00 s-a redus cu până la circa 300 MW după declanşarea stării de alertă, singura zi în care consumul realizat a depăşit estimarea fiind 5 august, pe fondul temperaturilor ridicate. Raportate la acest total, cele aproximativ 8 MW anunţate de producătorul de oţel reprezintă în jur de 3% din reducerea voluntară obţinută la nivelul întregului sistem — o proporţie consistentă pentru un singur grup industrial. Cifra comunicată răspunde, de altfel, unei cerinţe explicite a Ministerului Energiei, care le-a solicitat marilor consumatori cu un consum anual de peste 50.000 MWh să raporteze măsurile aplicate, intervalul orar şi reducerea estimată în MW sau MWh, apelul fiind valabil până la 31 august.

În februarie 2025, aceeaşi companie trăgea un semnal de alarmă public privind starea industriei oţelului din România, pe care o descria ca traversând cea mai grea perioadă din ultimele decenii. Argumentul central era chiar factura la energie: potrivit datelor invocate atunci de grup, în ianuarie 2025 preţul final plătit de un consumator industrial din România era de 139 de euro pe MWh, faţă de 71 de euro în Italia, 56 de euro în Franţa şi un nivel plafonat la 108 euro în Bulgaria, iar preţul spot al energiei active ajungea în februarie la circa 200 de euro pe MWh. Compania susţinea că România era singurul stat din UE fără o schemă de sprijin pentru marii consumatori industriali şi cerea un cadru legislativ clar, măsuri de reducere a costurilor energetice şi scheme de ajutor de stat pentru investiţii, similare celor din Italia, Franţa, Germania, Cehia, Slovacia, Suedia sau Elveţia. La aceleaşi presiuni se adăugau importurile de oţel ieftin din afara Uniunii Europene, în creştere cu 27% într-un an, şi paradoxul exporturilor de fier vechi urmate de importuri de produse finite la preţ de dumping.

Chiar şi în condiţii de pierderi financiare, grupul italian a continuat investiţiile: numai în 2024 a alocat din resurse proprii circa 20 de milioane de euro, din care 16 milioane de euro în combinatul de la Târgovişte, singurul producător naţional de oţel beton, şi 4 milioane de euro în unitatea de oţeluri speciale de la Călăraşi.

La Târgovişte, Donalam produce în prezent aproximativ 180.000 de tone anual şi urmăreşte atingerea unei capacităţi de circa 600.000 de tone pe an. Laminorul de la Călăraşi are o capacitate anuală de 400.000 de tone şi comercializează în jur de 120.000 de tone de bare de oţel pe an, majoritatea destinate exportului.

Grupul AFV Beltrame, fondat în 1896 în Italia, este unul dintre cei mai mari producători europeni de bare de oţel şi oţeluri speciale, cu şapte fabrici în Italia, Franţa, Elveţia şi România, 2.900 de angajaţi, o capacitate anuală de peste 3 milioane de tone şi activităţi comerciale în peste 40 de ţări.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
consum,
grup,
calarasi,
romania
COVER STORY. 35 de ani de Electro-Alfa International. Cum s-a transformat un business din Botoşani într-o companie listată la bursă, cu perspective globale

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.