Cu ocazia împlinirii, în acest an, a unui sfert de veac de la evenimentele revoluţionare ce au dus la Căderea Cortinei de Fier în Europa, Europeana - biblioteca, muzeul şi arhiva digitală a Europei - şi-a propus să colecteze şi să publice amintiri, povestiri şi documente personale din timpul evenimentelor desfăşurate în decembrie 1989 în România. Aceste amintiri se vor alătura celorlalte povestiri deja adunate, proiectul intitulat "Europeana 1989" reuşind să colecteze până acum peste 11.000 de imagini digitale din diferite ţări est-europene.

Persoanele care deţin fotografii, documente audio şi video sau au trăit personal experienţe marcante în perioada revoluţiei române din decembrie 1989, pot contribui cu acestea la arhiva digitală europeană. Acestea pot fi aduse la evenimentele de colectare organizate de Europeana sau, după înregistrarea pe site, oricine poate încărca imagini digitale ale obiectelor, fotografiilor, documentelor audio sau video, precum şi a povestirilor personale din acea perioadă, pe www.europeana1989.eu.

Campania de colectare se va desfăşura vineri, între orele 10.00 şi 17.00, la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. La eveniment vor fi prezenţi experţi care vor digitiza materialele şi vor înregistra povestirile. Toate obiectele vor fi returnate posesorilor în aceeaşi zi.

Acest eveniment se va adăuga astfel celor desfăşurate în Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Republica Cehă, Ungaria şi Germania începând din iunie 2013, evenimente care au reuşit să atragă mii de oameni. Aceştia au contribuit cu poveşti şi amintiri originale, nepublicate anterior, îmbogăţind astfel arhiva digitală unică, ce va oferi noi resurse pentru cercetare, educaţie, expoziţii şi evenimente comemorative.

Înainte de revoluţia română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod paşnic la democraţie, România fiind singura ţară din Blocul Estic care a trecut printr-o revoluţie violentă şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.

Conform evidenţelor oficiale, 1.142 de revoluţionari au fost împuşcaţi mortal şi 3.138 au fost răniţi, alţi 760 fiind reţinuţi. După revoluţia din decembrie 1989 au fost înregistraţi nu mai puţin de 748 de copii urmaşi de eroi-martiri. Cifrele menţionate fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria revoluţiei române din decembrie 1989.

Europarlamentarul român Mircea Diaconu, ambasador al campaniei din România a "Europeana 1989", a înregistrat recent, la sediul Parlamentului European, o mărturie referitoare la momentele trăite în decembrie 1989, fiind totodată şi primul contributor al Campaniei Europeana 1989.

"Când s-a lăsat seara, m-am dus până acasă, repede, m-am schimbat de haine şi m-am dus în alt punct central, în Piaţa Universităţii, unde se strânseseră toţi aceşti tineri care rezistau. Se făcuse o barieră, venise noaptea şi erau două tabere în faţă. Tabăra care avea arme şi tancuri a început să tragă la un moment dat, să tragă cu gloanţe trasoare, ceea ce înseamnă gloanţe care luminează, vizibile şi trăgeau în sus, ca să ne sperie. La un moment dat au început să coboare tirul de gloanţe din ce în ce mai jos, din ce în ce mai jos asupra şi deasupra noastră, şi atunci noi am început să ne aplecăm, nu ştiu, era o frică animalică, pur şi simplu, până m-am lipit de asfalt şi m-am târât pur şi simplu până când m-am ascuns după o clădire şi am fugit acasă, ceea ce au făcut toţi până la urmă, au spart lucrul acela.

A doua zi însă, într-adevăr, tot oraşul a plecat către centru. Erau fabrici mari, uzine mari în care lucrau mii de oameni, mii şi mii de oameni, au plecat, au deschis porţile pentru că şefii lor, directorii lor primiseră comandă să sudeze porţile fabricilor, să nu iasă oamenii afară. Au rupt porţile, au trecut şi au plecat către centru. O masă uriaşă de oameni venea către centru. Acesta a fost momentul practic, pe la ora 11, a doua zi, pe 22 decembrie, când a fost foarte limpede că vom învinge.

Sunt atât de multe de povestit, am vrut să scriu o carte atunci, mi s-a părut că e prea devreme, nici acum nu mi se pare timpul să scriu această carte, dar dacă dă Dumnezeu şi sunt sănătos, o să scriu o carte cu tot ce s-a întâmplat atunci, pentru că merită ţinut minte şi merită să nu uităm.

În acele zile, am purtat - asta e, aşa m-a prins Revoluţia - o geacă, cum purta toată lumea atunci. Când s-a terminat povestea asta şi am ajuns acasă, mi-am dat seama că e pătată, erau nişte pete, cred că de la tanc, pentru că m-am urcat pe tanc cu alţii şi aşa am intrat în Piaţa Comitetului Central, şi aşa am intrat în Comitetul Central, pe tancuri.

Aceasta este geaca, iată, v-o arăt. Mi-a rămas, ţin la ea şi o voi păstra, o vor păstra şi copiii mei ca o amintire. Iar petele acelea, nu ştiu nici azi, dacă sunt de motorină de la tanc, dacă sunt altfel de pete, nu ştiu. Cert este că din acele nopţi, cu atât am rămas, cu acele pete şi cu această geacă, şi din păcate cu foarte multe speranţe neîmplinite", potrivit unui fragment al mărturiei lui Diaconu.

Cristina Roiu, reprezentant Europeana, a spus că succesul acestui proiect ilustrează interesul major al est-europenilor pentru istoria lor comună recentă.

"Imaginea evenimentelor din extraordinarul an 1989 al Europei de Est nu ar fi însă completă fără amintirile şi mărturiile românilor care au trăit evenimente aşa de dramatice şi au plătit un tribut atât de greu .Cu atât mai mult povestirile şi amintirile lor sunt preţioase şi trebuie să stea la loc de cinste alături de cele ale celorlalţi est-europeni", a arătat Cristina Roiu.

În 2014, întreaga lume marchează 25 de ani de la anul extraordinar pentru istoria Europei - 1989, când zidurile s-au prăbuşit, iar populaţia Europei a fost din nou unită. Proiectul "Europeana 1989" invită locuitori din ţarile est europene să transpună în format digital propriile poveşti, imagini, înregistrări video sau audio din anul 1989. "Europeana 1989" este rezultatul unui parteneriat între Historypin , Fundaţia Europeana şi alte instituţii europene locale.

În România, principalii parteneri ai proiectului sunt Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, Academia Română, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Fundaţia "Corneliu Coposu", Asociaţia 21 decembrie 1989 şi Asociaţia pentru Cinstirea Eroilor Martiri ai Revoluţiei din decembrie 1989.

Peste 3.000 de instituţii au contribuit de-a lungul timpului la portalul Europeana, iar site-ul său este disponibil în 29 de limbi europene. Europeana le permite membrilor să descopere şi să exploreze patrimoniul cultural şi intelectual al Europei, printr-un motor de căutare simplu şi numeroase expoziţii vizuale. De la lansarea sa, în noiembrie 2008, de către Comisia Europeană, această bibliotecă digitală a ajuns să includă peste 36 de milioane de documente şi lucrări de patrimoniu, disponibile gratuit pe www.europeana.eu. Portalul are peste trei milioane de vizitatori în fiecare an.