Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, condus de Diana Buzoianu, a prezentat public „filmul complet” al evenimentelor care au dus la întreruperea alimentării cu apă în judeţele Prahova şi Dâmboviţa, pe fondul unor acuzaţii politice şi informaţii eronate vehiculate în spaţiul public. Ministra subliniază că decizia de oprire a apei nu a aparţinut Ministerului, ci a rezultat din incapacitatea operatorului local ESZ Prahova de a furniza apă potabilă conform normelor sanitare, în condiţiile unei situaţii tehnice cunoscute şi semnalate din timp.

Potrivit documentelor făcute publice de Minister, în 17 iunie 2025, Administraţia Bazinală de Apă Buzău–Ialomiţa a informat Apele Române că există o obturaţie în amonte la golirea de fund GF2, apărută după desprinderea batardoului submers.

O inspecţie subacvatică realizată o zi mai târziu a confirmat avaria şi disfuncţionalităţi la sistemul de acţionare al vane.

Cu ambele goliri de fund nefuncţionale, situaţia a fost considerată una gravă, astfel că Administraţia Naţională „Apele Române” a convocat urgent Comisia UCC, responsabilă cu evaluarea siguranţei construcţiilor hidrotehnice.

Comisia UCC a analizat incidentul pe 24 iunie, iar prin raportul din 2 iulie a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu, cu prioritate pentru menţinerea continuităţii alimentării cu apă a populaţiei.

Documentaţia a ajuns apoi la CONSIB, comisia naţională responsabilă de siguranţa barajelor, care a avizat procedura tehnică: nivelul trebuia redus până la cota 620 mdMN. La 25 iulie, CONSIB a aprobat programul de coborâre, cu condiţia monitorizării stricte.

Pe parcursul lunilor iulie–octombrie, barajul a fost exploatat conform procedurilor aprobate, iar specialiştii ANAR, ABA şi UCC au constatat o colmatare tot mai severă a admisiei GF2.
O nouă inspecţie subacvatică, în octombrie, a confirmat că sedimentele au blocat complet zona, fiind necesară o coborâre suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru executarea lucrărilor în siguranţă.

CONSIB a format o echipă mixtă de experţi ANAR, MMAP, Hidroelectrica şi autorităţi locale. Conform regulamentului amenajării, coborârea până la 603 mdMN nu mai necesita un aviz suplimentar.

Ministerul subliniază că ESZ Prahova a fost informat oficial, încă din octombrie, că reducerea nivelului acumulării ar putea afecta alimentarea cu apă şi că operatorul avea obligaţia legală să ia măsuri compensatorii, respectiv asigurarea unor acumulari tampon, identificarea unor surse alternative, pregătirea reţelei pentru scenarii de avarie şi informarea publicului şi a autorităţilor locale.

Aceste obligaţii sunt stipulate în autorizaţiile de gospodărire a apelor şi în contractul de operare semnat între ESZ Prahova şi Apele Române în 2013.
Nicio măsură nu a fost implementată, arată Ministerul.

Ba mai mult, ESZ Prahova, ABA Buzău–Ialomiţa şi Hidroelectrica au transmis Ministerului, pe tot parcursul lunilor octombrie–noiembrie, asigurări oficiale că alimentarea cu apă nu va fi afectată.

După coborârea controlată şi precipitaţiile abundente, turbiditatea apei brute a crescut peste limitele admise pentru potabilizare.
Staţia Voila nu a mai putut trata apa, iar DSP a confirmat că distribuirea ei ar fi pus în pericol sănătatea publică.

Astfel, oprirea apei a fost o consecinţă tehnică, nu o decizie administrativă a Ministerului.

„Ministerul Mediului nu operează barajul Paltinu, nu tratează apa şi nu decide sistarea alimentării. Decizia a rezultat din imposibilitatea operatorului de a furniza apă conform standardelor”, subliniază Diana Buzoianu.

Un element extrem de grav, evidenţiat în raportul MMAP, este că Ministerul nu a fost informat de instituţiile subordonate despre amploarea crizei.
Situaţia reală a fost comunicată întâi de primarii localităţilor afectate, nu de ABA, ANAR sau ESZ Prahova — o abatere majoră de la responsabilităţile legale.

„În aceste condiţii, atacurile politice apărute în spaţiul public, care sugerează că Ministerul Mediului ar fi responsabil de oprirea apei, sunt false şi manipulatorii. Ministerul nu administrează barajul Paltinu, nu operează staţiile de tratare şi nu decide sistarea apei. Ministerul a gestionat informaţiile primite, care s-au dovedit a fi incomplete şi incorecte, şi a acţionat imediat ce situaţia reală a devenit cunoscută. Problemele tehnice ale conductei de aducţiune, întreţinerea deficitară a bazinelor şi absenţa investiţiilor necesare sunt elemente documentate în mod repetat şi confirmate de instituţiile de control. Ministerul nu va acoperi nicio formă de neglijenţă instituţională”, transmite Ministerul Mediului.

Potrivit datelor transmise de Apele Române, alimentarea lacului de priză al staţiei Voila a fost reluată prin evacuarea unui debit de 3 m³/s prin aducţiunea Elsin.

Reluarea completă a furnizării apei potabile este estimată la până la şase zile, în funcţie de turbiditate şi de capacitatea ESZ Prahova de a stabiliza procesul de tratare.
Dacă valorile turbidităţii se modifică, calendarul va fi ajustat.