Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simţi un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunţă Science Alert.

Când mitocondriile detectează lactatul, declanşează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane" - structuri lipicioase făcute din ADN şi proteine care prind bacteriile şi le distrug.

„Acest lucru evidenţiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor şi mecanismul energetic al celulei gazdă", explică cercetătorul Andrew Monteith.

Ceea ce îi surprinde pe oamenii de ştiinţă este că mitocondriile reuşesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii" mitocondriali captează semnalele din aceste spaţii izolate.

Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe şanse să scape şi să se înmulţească.

Descoperirea explică de ce pacienţii cu lupus - o boală autoimună - au infecţii frecvente. La aceşti pacienţi, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, aşa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii.

Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătăţesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine - cum e COVID-19 sever - s-ar putea limita această reacţie.

Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul şi sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice" ale celulei, ci şi turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.