Produsul Intern Brut al Ungariei a scăzut cu 0,2% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi a stagnat în raport cu tri­mestrul anterior, conform biroului naţional de statistică maghiar. Economia nu mai reuşeşte să crească sănătos de la mijlocul anului 2022. A scăzut în şapte din ultimele 11 trimestre şi în patru din ultimele şase.

În trimestrul trecut, declinul s-a datorat re­cesiunii din industrie, exporturilor slabe, pră­bu­şirii investiţiilor de stat din cauza lipsei fondu­rilor europene şi slăbirii forţei consu­mului din gospodării. În ceea ce priveşte şansele de reve­nire pentru economia maghiară, veşti rele vin din Germania. În schimb, economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a crescut cu 3,7% în primul trimestru, faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, cel mai rapid avans din UE dacă din calcul este exclusă Irlanda, o e­conomie atipică, umflată artificial de profiturile corporaţiilor multinaţionale.

Investiţiile – acumularea de capital – au urcat puternic după o cădere abruptă în trimestrul anterior, con­tribuţie semnificativă la creştere având şi cere­rea internă. În ceea ce priveşte evoluţia eco­no­miei poloneze până la sfârşitul anului, ana­liştii sunt optimişti.

Con­sumul va fi încura­jat de veniturile mai mari şi inflaţia slabă, iar investi­ţiile noi îşi vor face efectul.

În Ungaria, în ultimul an nu a trecut lună în care guvernul să nu anunţe in­vestiţii străine în fabrici noi, mai ales în indus­tria auto. Premierul Viktor Orban a pariat pe sectorul auto, în care sunt prezenţi toţi cei trei mari constructori de maşini germani, pentru reindustrializarea accelerată a ţării. Problema cu astfel de investiţii este că ele se văd în eco­nomie târziu, după ce uzinele încep să producă. Iar pariul pe industria auto s-a dovedit în ultimii ani neinspirat deoarece sectorul are probleme în Europa. Ungaria este o ţară mică şi produc­ţia sa de maşini nu este destinată pieţei interne, ci exportului. Cele mai recente date macroecono­mice arată că în primul tri­mestru valoarea adaugată a in­dustriei maghiare a scăzut cu peste 2% în raport cu perioada de trei luni anterioară. Este al patrulea trimestru consecu­tiv de contracţie, după cum scrie Portfolio.hu. Ca activitate, industria s-a retras cu 4% faţă de primul trimestru al anului trecut. Activitatea din construcţii a picat cu 5%. În sectorul serviciilor, evoluţiile mixte sugerează erodarea încrederii companiilor.

Consumul din gospodării a reuşit să crească cu 0,4% trimestru la trimestru, dar acesta este cel mai slab ritm din ultimii doi ani. În funcţie de anumite criterii, consumul chiar s-a contrac­tat. Investiţiile s-au retras cu 2,4%. În ultimii trei ani, evoluţia acestora a fost pozitivă în doar două trimestre. Nici investiţiile corporate, nici cele de retail, nici ale guvernului nu reuşesc să aducă un impuls pozitiv. La revenirea econo­mică ar putea contribui proiectele uriaşe de investiţii ale giganţilor străini CATL, BMW şi BYD, care vor începe să producă în Ungaria în a doua jumătate a acestui an.

Însă este nesigur dacă aceste fabrici vor reuşi să tragă economia după ele într-un mediu extern nefavorabil. Un alt stimulent ar putea veni de la cheltuielile guvernului, care se va pregăti de alegeri. Între timp, din Germania a venit o veste proastă pentru economia maghia­ră. Încrederea din industria auto germană a continuat să se deterioreze în luna mai, arată un sondaj al institutului ifo. Germania este una dintre cele mai mari pieţe auto din Europa, dar şi centrul sectorului auto european. Economia poloneză a avansat în primul trimestru al acestui an cu 3,7% faţă de primul trimestru din 2024, arată datele Eurostat. Biroul naţional de statistică al Poloniei a prezentat o creştere de 3,2% (date neajustate). Este o încetinire uşoară, oricare ar fi sursa cifrelor.

Spre comparaţie, economia României a urcat cu doar 0,5% în perioada analizată, conform Eurostat. Încetinirea PIB-ului polonez este în linie cu cea a consumului din gospodării şi din sectorul public. Au încetinit şi investiţiile iniţiale ale marilor companii. Însă au revenit puternic, cu peste 6%, investiţiile în capital fix, după o prăbuşire de aproape 7% în trimestrul anterior. Acest lucru sugerează revenirea investiţiilor publice, posibil cele legate de apărare şi infrastructură, arată ING. Datele despre valoarea adăugată indică performanţe solide ale sectoarelor dominate de servicii. Cererea internă a urcat cu 4,6%. Revenirea investiţiilor – Polonia are acces la fonduri europene, spre deosebire de Ungaria - îmbunătăţeşte perspectivele de creştere pentru anul acesta. Analiştii de la banca PKO anticipează şi relansarea investiţiilor noi din sectorul privat şi a consumului din gospodării în contextul salariilor mai mari şi frânării scumpirilor. Toate acestea vor permite Poloniei să rămână lider european la creştere economică. ING prevede o creştere a PIB de 3% anul acesta. PKO – una de 3,3%. Anul trecut, economia poloneză s-a extins cu 2,9%.