♦ Paradoxal, CEC Bank, o bancă de stat care se declară profitabilă, are nevoie de banii statului pentru capitalizare ♦ După o majorare de capital de circa 190 mil. euro în 2019, acum banca ia un împrumut de circa 280 mil. euro pe 10 ani de la stat l De ce nu se capitalizează banca din propriul profit?

Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar, va acorda CEC Bank un împrumut subordonat de 1,4 mld. lei (peste 280 mil. euro) pe 10 ani, pentru capitalizarea băncii, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a guvernului. Acest împrumut anunţat recent a ridicat o serie de întrebări: De ce este nevoie să dea statul un împrumut pentru CEC Bank şi de ce acum?  De ce nu foloseste CEC Bank propriul profit pentru capitalizare (aşa încât să îndeplinească astfel cerinţa minimă de fonduri proprii)? CEC Bank nu poate să facă business fără banii statului?

Acest împrumut de 1,4 mld. lei de la Ministerul Finanţelor pentru CEC Bank vine după ce în 2019 banca de stat a mai beneficiat de o majorare de capital cu bani de la bugetul de stat de 940 mil. lei, aprobată de Comisia Europeană, nefiind considerată ajutor de stat.

La finele anului 2020 CEC Bank avea un capital social de 2,5 mld. lei, iar totalul capitalurilor proprii era de 4,5 mld. lei.

Paradoxal, CEC Bank, o bancă mare, din top 10 după active, care se declară pro­fi­tabilă, are nevoie de banii statului pentru capitalizare.

Profitul net al CEC Bank a ajuns în 2019 la 379,6 mil. lei, la venituri operaţio­na­le de 1,27 mld. lei, iar în 2020 câştigul a fost comparabil, de 337,7 mil. lei, veniturile operaţionale fiind anul trecut de aproape 1,20 mld. lei, astfel că raportul profit/venit operaţional a fost de aproape 30% , potrivit raportului anual al băncii.

După primele nouă luni din 2021, CEC Bank, instituţie de credit deţinută de stat, aflată pe locul 7 în topul celor mai mari bănci de pe piaţa românească după active, dar şi în topul profitabilităţii, a transmis că a avut un profit net preliminar de 332,4 mil. lei, în creştere cu 21,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Pe partea de creditare, CEC Bank susţine că a acordat credite noi de circa 9 mld. lei şi a înregistrat o creştere a portofoliului total de credite de 15,1%. Banca nu a transmis informaţii privind venitul din primele nouă luni din 2021 şi soldul creditelor.

În ceea ce priveşte creditarea, în 2020, CEC Bank avea un sold al creditelor acordate sectorului privat de 21,9 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de nivelul de 19,9 mld. lei din 2019.

Între 2019-septembrie 2021, CEC Bank susţine că a înregistrat profituri nete cu­mu­late de 1,05 mld. lei, care sunt înregis­trate ca rezultat nerepartizat, iar decizia privind re­partizarea profiturilor, inclusiv pentru plata de dividende, aparţine acţionarului, adică Ministerului Finanţelor, potrivit informa­ţiilor transmise de CEC Bank la solicitarea ZF.

„Acestea sunt înregistrate ca rezultat ne­repartizat, decizia privind repartizarea pro­fi­turilor, inclusiv pentru plata de divi­den­de, aparţinând acţionarului. Precizăm că în cazul majorării capitalului social prin în­globarea rezultatelor din anii anteriori, pro­fiturile realizate ar fi rămas permanent la dispoziţia băncii, în timp ce acordarea îm­prumutului subordonat înseamnă că banii vor fi rambursaţi către acţionar cu dobândă, care, în acelaşi timp, poate să încaseze şi dividende“, a transmis CEC Bank.

CEC Bank va trebui să ramburseze îm­pru­mutul subordonat acordat pe 10 ani într-o singură tranşă, acesta urmând să fie acor­dat la o rată de dobândă compusă din ROBOR la 3 luni plus o marjă stabilită în con­diţii de piaţă la momentul acordării îm­pru­mutului în urma consultării cu Comisia Euro­peană, şi care se va menţine ne­schim­ba­tă pe perioada de derulare a împru­mutu­lui. Ieri, ROBOR la 3 luni era de 2,80% pe an.

Neîndeplinirea „obiectivelor şi cerinţe­lor“ incluse în Planul de Afaceri 2019-2023 pentru banca de stat, inclusiv neacordarea de către Acţionar (Ministerul Finanţelor) a îm­prumutului subordonat către CEC Bank poate determina Comisia Europeană să re­analizeze condiţiile în care a aprobat, la fi­nalul lunii octombrie 2019, majorarea de ca­pital, potrivit notei de fundamentare la or­do­nanţa care include împrumutul de 1,4 mld. lei de la bugetul de stat pentru CEC Bank.

De la infuzia de capital din 2019 şi până în prezent, CEC Bank susţine că şi-a consolidat poziţia pe piaţă şi şi-a îmbunătăţit profitabilitatea.

Dar de ce nu foloseşte CEC Bank pro­priul profit pentru capitalizare aşa încât să îndeplinească astfel cerinţa minimă de fonduri proprii.

„CEC Bank - la fel ca oricare altă bancă - poate continua business-ul sau îl poate dezvolta în funcţie de capitalul existent, iar dacă cerinţele legale de capital se modifică, atunci se impune actualizarea corespunzătoare a nivelului capitalurilor. În cazul de faţă, cerinţele MREL impun existenţa unor fonduri proprii suplimentare, iar pentru asigurarea acestora a fost nevoie de o decizie din partea acţionarului. Aceasta a fost luată în 2019, prin planul de recapitalizare a băncii supus aprobării Comisiei Europene. Angajamentele asumate de statul român, în calitate de acţionar al CEC Bank, pentru susţinerea dezvoltării Băncii şi totodată pentru creşterea nivelului de intermediere bancară includ majorarea de capital efectuată la sfârşitului anului 2019, precum şi acordarea unui împrumut subordonat care să permită conformarea cu noile cerinţe de capital stabilite conform cadrului MREL“, explică CEC Bank.

În Planul de Afaceri aprobat de Comisia Europeană a fost prevăzut ca acest împrumut subordonat de la acţionar să fie acordat în anul 2021. „Precizăm că sursele atrase de la clienţi nu se află printre categoriile de pasive eligibile pentru acoperirea cerinţei MREL“, potrivit CEC Bank.

Dar ce obiective are CEC Bank în perspectivă - după primirea împrumutului de 1,4 mld. lei de la Ministerul Finanţelor? Intenţionează CEC Bank să majoreze cota de piaţă pe creditare, cota de piaţă după active, să-şi îmbunătăţească eficienţa?

CEC Bank susţine că intenţionează să folosească infuzia de capital de la stat pentru creşterea cotei de piaţă, pentru a extinde volumul de credite acordate, precum şi pentru modernizarea băncii, în special prin investiţii în sistemele informatice proprii.

„Această infuzie de capital sub forma unor fonduri proprii de nivel II este necesară pentru ca CEC Bank să devină o instituţie competitivă şi să realizeze două obiective majore. Pe de-o parte - consolidarea poziţiei şi creşterea cotei de piaţă a CEC Bank: majorarea fondurilor proprii este necesară pentru a extinde volumul de credite acordate. În perioada 2019- septembrie 2021, CEC Bank a înregistrat o creştere de 37% a activelor. Cea de-a doua prioritate vizează modernizarea băncii, în special prin investiţii în sistemele informatice proprii, în condiţiile în care CEC Bank a suferit din cauza lipsei de investiţii din ultimii ani, iar unele sisteme informatice actuale sunt depreciate şi nu pot acomoda cerinţele consumatorilor moderni sau creşterea volumului de operaţiuni (eg bancomate din 2006 în funcţiune şi în 2020)“, a mai răspuns CEC Bank pentru ZF.

Împrumutul de la Ministerul Finanţelor este necesar pentru a asigura conformarea cu reglementările europene privind acoperirea cerinţelor de capital şi pasive eligibile (MREL) şi a fost inclus în Planul de Afaceri aprobat de Comisia Europeană în 2019. plan care a stat la baza majorării capitalului social al băncii şi care a trecut testul investitorului privat prudent. Mai mult, Autoritatea de Rezoluţie Bancară (BNR) a stabilit pentru CEC Bank ţinte intermediare (2022) şi finale (2024) pentru cerinţa MREL având drept instrument financiar eligibil împrumutul subordonat de la Acţionar“, a răspuns CEC Bank la întrebarea ZF legată de motivul pentru care statul trebuie să dea bani/împrumut pentru CEC Bank şi de ce acum.

Sursele de acoperire a cerinţelor MREL trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să aibă scadenţe suficient de lungi, să confere certitudine juridică în contextul aplicării instrumentului de recapitalizare internă şi să nu inducă efecte de contagiune în sistemul financiar. Printre sursele acceptate se află: elementele de capital, împrumuturile subordonate şi obligaţiunile cu clauza de subordonare MREL, a explicat CEC Bank.

„Trebuie subliniat că, pentru acest împrumut, CEC Bank va plăti o dobândă, al cărui nivel va fi documentat ca fiind la nivelul pieţei pentru împrumuturi similare, iar la maturitate, suma va fi rambursată integral“, a transmis banca.

În situaţia în care CEC Bank nu rambursează Ministerului Finanţelor la scadenţă ratele de capital şi dobânzile până la data stingerii obligaţiilor de plată se vor calcula dobânzi şi penalităţi de întârziere, la nivelul celor prevăzute în acordul de împrumut, până la data stingerii integrale a obligaţiei. De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 2517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, termenul de prescripţie a dreptului de recuperare a sumelor anterior amintite este de 5 ani, aplicându-se în acest caz termenul general de prescripţie pentru obligaţiile fiscale dat fiind că împrumutul subordonat va fi acordat instituţiei de credit din bugetul de stat pe anul 2021.