De ce au murit atâţia oameni în inundaţiile din Germania. Ce n-a mers şi ce poate învăţa o lume întreagă

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 04 august 2021 2670 afişări

Germania şi Europa de Vest nu sunt străine de dezastre naturale, însă inundaţiile din iulie au uimit atât prin violenţa lor, fiind cele mai distrugătoare din Evul Mediu şi până în prezent, cât şi prin faptul că au luat prin surprindere unele dintre cele mai dezvoltate naţiuni de pe glob, civic şi tehnologic. Cu atâtea sisteme de avertizare, generale şi locale, din cer şi de pe pământ, de ce au murit zeci de  oameni înecaţi în propriile case? Puteau fi evacuaţi mai devreme? Puteau afla mai din timp ce pericol vine?

 

Inundaţiile nu vin din senin, aşa cum fac cutremurele. Iar unele zone sunt mai expuse decât altele. Apoi, în zilele noastre alertele pot ajunge la oricine are telefonul mobil deschis.

Profesorul Hannah Cloke, un hidrolog care a înfiinţat şi consiliază acum Sistemul European de Conştientizare a Inundaţiilor - un program al UE conceput pentru a oferi avertizări din timp asupra inundaţiilor periculoase - a spus pentru BBC că au fost trimise alerte autorităţilor din Europa în weekendul cu pricina. „Au apărut alerte  care spuneau că vin ploi şi inundaţii foarte grave: fiţi atenţi! Apoi este de competenţa autorităţilor naţionale să preia aceste informaţii şi să acţioneze“, a explicat ea. Cloke spune că există locuri în care sistemul „a făcut ceea ce este conceput să facă”, să atenţioneze din timp. Dar au existat „şi locuri în care aceste avertismente nu au ajuns la oameni, iar ei nu ştiau ce se va întâmpla”. Specialistul a pus la punct sistemul de avertizare după inundaţiile mortale din Europa din 2002, sperând să împiedice ca un astfel de eveniment să se repete. Dar cele mai recente inundaţii, crede ea, au expus „rupturi în lanţ”. „Nu ar trebui să plângem atât de mulţi morţi din cauza  inundaţiilor în 2021. Este pur şi simplu inacceptabil. Ceva nu merge bine în sistem“. Structurile existente pentru previzionarea şi avertizarea pentru inundaţii diferă în Europa de la ţară  la ţară. Prof. Cloke spune că Germania are un sistem „fragmentat” care implică multe autorităţi diferite din diferite landuri, rezultând reacţii diferite. Un purtător de cuvânt al serviciului meteorologic german Deutscher Wetterdienst a declarat că a  fost emisă o serie de avertismente că sunt posibile precipitaţii extreme. A explicat şi că revine altor autorităţi sarcina de a stabili riscul inundaţiilor şi de a acţiona prin evacuarea persoanelor sau prin alte măsuri. În oraşul Hagen, Armin Laschet, principalul candidat la şefia guvernului german după plecarea cancelarului Angela Merkel, a declarat reporterilor că autorităţile au fost avertizate şi că au ridicat bariere „în timp ce soarele încă strălucea pe cer şi că nimeni nu-şi închipuia un astfel de dezastru venind”. Ministerul mediului din Renania-Palatinat - unul dintre cele mai afectate landuri din Germania – a anunţat că avertismentele de inundaţii sunt făcute pentru râurile majore, însă informaţiile pentru afluenţi şi râuri mai mici nu sunt la fel de detaliate, astfel încât inundaţiile nu pot fi întotdeauna prevenite. Cloke spune că există locuri în care oamenii nu ştiau că vin inundaţiile sau nu ştiau cum să răspundă pentru a se proteja pe ei şi gospodăriile lor. „Se puneau în pericol, mergeau prin apele revărsate”, a explicat ea.

Friederike Otto, director asociat al Institutului pentru Schimbări Climatice de la Universitatea din Oxford, apreciază că este necesară o „educaţie urgentă” cu privire la riscurile inundaţiilor. „Cred că oamenii nu sunt cu adevărat conştienţi de faptul că fenomenele meteo pot fi de fapt mortale”, a spus ea. ”Faptul că atât de multe soluri sunt acoperite şi etanşeizate duce, de asemenea, la impacturi mai violente decât acelea care s-ar produce  dacă apa ar putea avea unde să intre în pământ sau să se ducă undeva“, a adăugat ea. Solul este etanşeizat atunci când terenul este acoperit pentru locuinţe, drumuri sau alte lucrări de construcţie. Andreas Friedrich, purtător de cuvânt al serviciului meteorologic german, a declarat că mulţi oameni nu sunt conştienţi de cât de critice ar putea deveni situaţiile după avertismentele meteo. Pensionara Annemarie Mueller, în vârstă de 65 de ani, a spus pentru agenţia de ştiri AFP că oraşul Mayen a fost complet nepregătit pentru forţele distructive care l-au lovit. „De unde a venit toată această ploaie? Este o nebunie. Inundaţia a făcut un zgomot atât de puternic şi, având în vedere cât de repede a venit, am crezut că va sparge uşa“, şi-a amintit ea. Cloke a spus că instituţiile de prognoză şi autorităţile trebuie să „devină mai bune în a  transmite un mesaj” despre riscurile inundaţiilor iminente. Ministrul de interne, Horst Seehofer, a declarat că Germania „trebuie să se pregătească mult mai bine” în viitor. Şi a găsit şi vinovatul: „Aceasta este o consecinţă a schimbărilor climatice”. Mulţi factori contribuie la inundaţii, dar o atmosferă în încălzire din cauza schimbărilor climatice creşte probabilitatea unor precipitaţii extreme. Globul s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2oC de la începutul erei industriale şi temperaturile vor continua să crească, cu excepţia cazului în care guvernele din întreaga lume vor reduce semnificativ emisiile. „Natura furtunii, faptul că a fost extremă, că a avut multă umezeală, a plouat mult, s-a deplasat lent - avem dovezi că aceste tipuri de furtuni se vor produce mai des”, a spus prof. Cloke. „Acesta este unul dintre acele lucruri pe care vă aşteptaţi să le vedeţi într-o climă în schimbare”. Hayley Fowler, specialist în impactul schimbărilor climatice la Universitatea din Newcastle, a explicat că încălzirea globală duce la o încetinire a curenţilor de mare altitudine (jet stream), ceea ce face ca furtunile să se mişte mai lent, în timp ce atmosfera mai caldă poate să reţină mai multă umiditate. „Evenimentele cu precipitaţii extreme se vor intensifica şi cele mai extreme vor deveni mai frecvente”, a spus ea. Inundaţiile s-au produs la scurt timp după ce valurile de căldură au adus temperaturi record în America de Nord.  Prof. Fowler a spus că ţările trebuie să reproiecteze sistemele de infrastructură pentru a face faţă acestor tipuri de evenimente.


Martie 2021, Saxonia, Markkleeberg: canalul dintre lacul Markkleeberg şi lacul Stoermthal este închis. Fisurile din terasamentul canalului, lung de 850 de metri, au afectat nivelul apei din lacuri, ridicând îngrijorări cu privire la potenţialele inundaţii pe scară largă în caz de prăbuşire completă. Toate activităţile pe lacuri au fost interzise până la sfârşitul lunii mai pentru măsuri de siguranţă. Foto: HEPTA


Furtunile naturale produc furtuni şi pe o scenă politică pregătită pentru alegeri. „Când vine vorba de protecţia împotriva dezastrelor, suntem la fel de prost pregătiţi ca în cazul protecţiei împotriva pandemiei”, a declarat Karl Lauterbach, politician social-democrat, pentru Rheinische Post.

Ministrul economiei Peter Altmaier a cerut, de asemenea, identificarea posibilelor greşeli în sistemele de protecţie împotriva dezastrelor din Germania, scrie TheLocal.de. Meteorologii au pus părţi din Germania în cea mai mare alertă posibilă pentru ploi torenţiale şi inundaţii rapide. Dar majoritatea oamenilor au fost luaţi prin surprindere de apele în creştere care au luat  pe sus case, drumuri şi poduri. Echipele de salvare au verificat cu atenţie resturile lăsate în zonele distruse, găsind adesea mai multe corpuri. Ministrul economiei, Altmaier, a declarat într-o emisiune a Bild că ţara trebuie să clarifice dacă au fost luate măsuri de precauţie suficiente. „De îndată ce vom fi acordat asistenţă de urgenţă trebuie analizat: există lucruri care nu au mers bine, există lucruri care au mers prost?” a explicat politicianul CDU, o uniune politică condusă de Merkel. „Nu este vorba despre a da vina pe cineva, ci despre îmbunătăţiri pentru viitor.” Lauterbach de la SPD a spus că Germania trebuie „să se adapteze şi să se pregătească pentru faptul că vor exista mai multe dezastre naturale în viitor, precum şi alte pandemii”. Infrastructura trebuie creată şi extinsă pentru a răspunde noilor nevoi, a explicat el, adăugând: „Managementul dezastrelor este de o importanţă centrală aici”. Candidata Partidului Verde la cancelarie Annalena Baerbock, care, la fel ca alţi politicieni cu mize electorale,  a vizitat regiunile calamitate, a declarat pentru Der Spiegel: „Trebuie să remodelăm gestionarea dezastrelor, iar guvernul federal trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate”. Situaţiile de urgenţă, cum ar fi inundaţiile sau incendiile forestiere, devin din ce în ce mai frecvente şi pot izbucni în multe locuri în acelaşi timp, a spus ea. „Ajutorul funcţionează numai dacă totul vine împreună”, a spus Baerbock. „Pentru aceasta, trebuie să existe o autoritate care să grupeze toate forţele, care să adune cât mai repede posibil elicoptere sau echipamente speciale din toată Germania sau din ţările vecine din UE”. Autorităţile locale din Germania sunt responsabile pentru pregătirea protecţiei şi avertizează cetăţenii cu privire la posibilele pericole meteorologice. Baerbock s-a pronunţat împotriva centralizării controlului dezastrelor în Germania, dar, crede ea, în situaţii extreme coordonarea trebuie să devină mai rapidă. „În acest scop, Oficiul Federal pentru Protecţie Civilă şi Asistenţă în caz de dezastre trebuie să fie dotat cu o funcţie de birou central, aşa cum o ştim din activitatea poliţiei de la Biroul Federal de Poliţie”. Mai mult, Baerbock a solicitat „planuri concrete de adaptare la risc şi climă” pentru toate municipalităţile. Ca exemple, ea a citat reconstrucţia sistemelor de canalizare sau monitorizarea digitală a nivelurilor de apă din pâraie.

Potrivit ministerului de interne din Renania de Nord-Westfalia, inundaţiile extreme nu au fost o surpriză. Au existat avertismentele oficiale cu privire la furtuni severe care s-au materializat. Toate avertismentele oficiale au fost transmise centrelor de control ale districtelor şi oraşelor. Datorită vremii severe, a fost instituită  o „stare la nivel de stat”, menită să identifice într-un stadiu incipient dacă era nevoie de asistenţă locală într-o zonă. Şeful Biroului Federal pentru Protecţie Civilă şi Asistenţă în caz de dezastru (BKK), Armin Schuster, a declarat că sistemul de avertizare a funcţionat - dar că vremea în acest caz a fost prea severă pentru a putea fi prevăzut dezastrul. „Infrastructura noastră de avertizare a funcţionat“, a declarat

Schuster la ZDF. „Serviciul meteorologic german (DWD) a avertizat relativ bine.” Problema, a spus el, este că este adesea imposibil să se spună cu o jumătate de oră în prealabil în ce loc va ajunge ploaia şi în ce cantitate. Aplicaţiile de avertizare au fost folosite pentru a trimite alerte cetăţenilor, a spus el. Însă nu se poate spune unde în zonele afectate de inundaţii sirenele s-au oprit. Ce se poate face în viitor? Reinhard Sager, preşedintele Asociaţiei Consiliilor Judeţene  Germane, s-a pronunţat şi el împotriva centralizării controlului dezastrelor. „Nu ar trebui să luăm acest eveniment extraordinar ca o oportunitate de a pune la îndoială în mod fundamental sistemul de control al dezastrelor sau de a cere un transfer al puterilor operaţionale de la districtele şi oraşele către guvernul federal“, a spus Sager. „Împotriva acestor forţe fulgerătoare ale naturii, oamenii sunt pur şi simplu neputincioşi după un anumit punct”, a spus el. „Ar trebui să ne dăm seama şi să acceptăm acest lucru.” Cu toate acestea, Sager a pledat pentru îmbunătăţirea alertelor de avertizare. „Posibilităţile tehnice existente sunt în prezent subutilizate”, a spus el. Herbert Reul (CDU), ministrul de interne din Renania de Nord-Westfalia, s-a pronunţat şi în favoarea îmbunătăţirii sistemelor de avertizare. De exemplu, a spus el, întrebarea este cum să ajungi la acei oameni care nu au o aplicaţie de avertizare. Potrivit Rheinische Post, doar 8,8 milioane de utilizatori la nivel naţional au instalat aplicaţia de avertizare „Nina” de la Oficiul Federal pentru Protecţie Civilă şi Asistenţă în caz de dezastru.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.