Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat joi o foaie de parcurs pentru a consolida sustenabilitatea, competitivitatea şi rezilienţa turismului european în secolul XXI, precum şi pentru a combate supraaglomerarea din destinaţiile turistice populare.

„Concluziile de astăzi stabilesc o direcţie clară pentru a asigura rezilienţa şi competitivitatea pe termen lung a sectorului într-o lume aflată într-o transformare rapidă”, a declarat, într-un comunicat, viceministrul Turismului din Cipru, Kostas Koumi, ţara sa deţinând preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, informează EFE.

Documentul adoptat de cele 27 de state membre stabileşte orientări strategice care „solicită integrarea dimensiunilor economică, socială şi de mediu în toate politicile turistice”.

Aceste orientări urmăresc, de exemplu, reducerea amprentei de mediu a sectorului prin utilizarea eficientă a resurselor, economia circulară, decarbonizare şi conservarea naturii şi biodiversităţii.

În acelaşi timp, direcţiile strategice se concentrează pe „asigurarea faptului că turismul aduce beneficii comunităţilor locale şi respectă patrimoniul cultural”, a transmis Consiliul într-un comunicat.

Strategia susţine, de asemenea, o abordare de „guvernanţă pe mai multe niveluri”, în care să coopereze Comisia Europeană, statele membre, autorităţile regionale şi locale, organizaţiile de management al destinaţiilor şi industria turismului.

Ţările UE doresc, totodată, să consolideze „vizibilitatea Europei ca destinaţie turistică sigură, sustenabilă şi incluzivă” şi să întărească dimensiunea internaţională a ecosistemului turistic.

Concluziile Consiliului pun „un accent deosebit pe locuri de muncă de calitate, condiţii de muncă adecvate şi îmbunătăţirea competenţelor lucrătorilor şi ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în sectorul turistic”, măsuri considerate esenţiale pentru competitivitatea şi rezilienţa pe termen lung a industriei.

Sectorul turistic angajează aproximativ 23 de milioane de persoane în UE, potrivit datelor consolidate din 2019.

Concluziile adoptate urmăresc, de asemenea, „abordarea atât a efectelor negative ale supraaglomerării în destinaţiile populare, cât şi a lipsei de turişti în zone mai puţin cunoscute”, promovând un echilibru prin îmbunătăţirea conectivităţii şi sprijinirea dezvoltării turismului sustenabil în zone periferice, rurale, insulare, montane şi izolate.

Strategia susţine şi „un cadru european solid pentru datele din turism, interoperabilitate şi orientări privind utilizarea inteligenţei artificiale”, care include „promovarea competenţelor digitale, stimularea unui sector turistic competitiv şi inovator şi asigurarea unor condiţii egale pentru toţi actorii din spaţiul digital”.

În final, documentul subliniază importanţa „consolidării capacităţii de pregătire şi răspuns în situaţii de criză la nivelul întregului ecosistem turistic”, prin cooperare strânsă pentru a reduce impactul unor provocări majore precum tensiunile geopolitice, schimbările climatice sau deficitul de forţă de muncă.

Statele membre ale UE au invitat Comisia Europeană să prezinte, o dată la trei ani, rapoarte privind aplicarea acestor concluzii şi să ţină cont de priorităţile stabilite în viitoarele iniţiative.

Măsurile adoptate la nivelul UE pot avea un impact destul de concret asupra turismului românesc, mai ales dacă sunt aplicate eficient:

1. Mai mulţi bani şi investiţii

Accentul pe sustenabilitate şi digitalizare înseamnă acces mai mare la fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii turistice din România (staţiuni, transport, digitalizare servicii).

2. Dezvoltarea zonelor mai puţin cunoscute

Strategia UE vizează exact problema României: multe destinaţii sunt slab promovate. Zone precum Delta Dunării, Maramureş sau turismul rural pot beneficia de sprijin pentru a atrage mai mulţi turişti.

3. Turism mai bine organizat

Ideea de „guvernanţă multinivel” obligă autorităţile locale, naţionale şi sectorul privat să colaboreze mai bine, un punct slab tradiţional în România.

4. Creşterea calităţii serviciilor

UE pune accent pe:

condiţii mai bune pentru angajaţi
formare profesională
Asta poate duce la servicii mai bune pentru turişti şi la reducerea lipsei de personal din industrie.

5. Mai multă vizibilitate internaţională

România poate profita de promovarea Europei ca destinaţie sigură şi sustenabilă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice din regiune.

6. Adaptare la crize

După incidente precum războiul din Ucraina sau situaţii de securitate, UE vrea un turism mai rezilient. Asta ajută România să gestioneze mai bine perioadele de instabilitate.

Dacă autorităţile folosesc corect această „foaie de parcurs”, România poate atrage mai mulţi turişti, poate dezvolta zone neexploatate şi îşi poate profesionaliza industria turistică. Problema nu e strategia ci implementarea.