Datoria administraţiei publice a României a ajuns la finalul lunii martie la 1.305 mld. lei, respectiv o pondere de 63,5% din PIB, în creştere faţă de ianuarie şi februarie când scăzuse la 61,6%, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

La finalul lui 2025, datoria era de 1.283 mld. lei, cu o pondere de 67% în PIB.

În primele trei luni din 2026, datotria statului a crescut cu 22 miliarde lei. 

Din suma totală, datoria publica guvernamentală a urcat la 1.277,1 mld. lei, de la 1.255 mld. lei în decembrie 2025, având o pondere de 62,1% din PIB. Cea mai mare parte reprezintă datorii pe termen lung, care totalizează 890 miliarde lei. 

Defalcat pe instrumente, eurobligaţiunile emise de statul român cumulează 460 miliarde lei în ttotalul datoriei publice, iar obligaţiunile în lei şi euro 438 miliarde lei.  În acelaşi timp, împrumuturile realizate de stat reprezintă 174 miliarde lei, iar titlurile de stat pentru populaţie 72 miliarde lei. 

În funcţie de monedă, datoria în lei este de 661 mld. lei, în euro de 488 mld. lei şi în dolari 123 miliarde lei. 

La nivel local, datoria administraţiei publice locale s-a situat la 28 miliarde lei în martie, similar cu finalul anului trecut.

Aproape toată datoria locală este pe termen de peste 5 ani. 

România se împrumută acum la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană (6,8%, yieldurile la zece ani), deşi datoria ei publică nu este una din cele mai mari din UE.

Ministrul român de finanţe, Alexandru Nazare a declarat recent că România şi-a asigurat, deja, jumătate din necesarul de finanţate pentru acest an.

Necesarul brut de finanţare pentru 2026 (refinanţări şi acoperirea deficitului bugetar) este de 278 mld. lei (128 mld. lei pentru acoperirea deficitului, dacă ţinta de deficit rămâne la 6,2% din PIB). În primele cinci luni din an, deficitul bugetar a fost de 1,75% din PIB, faţă de peste 3% din PIB, în aceeaşi perioadă a anului trecut.