Dacia confirmă plecarea a 1.200 de angajaţi de la Mioveni: plecări voluntare şi contracte pe durată determinată nereînnoite

♦ Automobile Dacia a confirmat vineri pentru ZF că aproximativ 1.200 de persoane au părăsit compania de la începutul anului, printr-un mix de plecări voluntare şi încetarea contractelor pe perioadă determinată. Compania prezintă măsurile ca o „abordare responsabilă" de adaptare la volumele de producţie, în timp ce Sindicatul Autoturisme Dacia vorbeşte despre concedieri şi avertizează asupra impactului pierderii modelelor noi către Turcia şi Slovenia. Mioveni produce mai puţin şi are nevoie de mai puţini oameni.

Automobile Dacia a reacţionat vineri, 13 martie 2026, la comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia (SAD), confirmând cifra de 1.200 de persoane care au părăsit compania, dar oferind o interpretare diferită a evenimentelor. „Pentru a menţine competitivitatea şi a adapta activitatea în funcţie de evoluţia volumelor de fabricat, Automobile Dacia a lansat la începutul acestui an un plan de plecări voluntare", a transmis compania. Potrivit Dacia, planul „a fost deja încheiat" şi a reprezentat „o măsură proactivă, menită să ofere salariaţilor oportunitatea unei tranziţii cu protecţie socială, în timp ce organizaţia îşi adaptează resursele pentru a răspunde noului volum de activitate".

Al doilea instrument utilizat a fost neînoirea contractelor pe perioadă determinată. „De la finalul anului 2025 şi începutul anului 2026, am avut încetări de drept ale unor contracte cu perioadă determinată (expirare la termen). Ţinând cont de vizibilitatea pe care o avem în ceea ce priveşte nivelul de activitate, aceste contracte nu au fost reînnoite", a precizat compania. Dacia descrie întregul proces ca fiind „o abordare responsabilă, cu respectarea legislaţiei în vigoare, utilizată şi în trecut".

Mesajul companiei contrastează cu tonul comunicatului transmis în aceeaşi zi de Sindicatul Autoturisme Dacia, care vorbeşte explicit despre „concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi" şi prezintă situaţia ca pe o premieră negativă: „Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere." Sindicatul pune reducerile în legătură directă cu mutarea modelelor noi – Dacia Striker în Turcia şi vehiculul electric de segment A în Slovenia –, cu infrastructura întârziată, energia scumpă şi instabilitatea fiscală. Compania nu menţionează niciuna dintre aceste cauze, vorbind strict despre „evoluţia volumelor de fabricat".

Pentru Dacia, cele 1.200 de plecări sunt o sumă de măsuri punctuale: un program voluntar cu pachete compensatorii (de la 25.000 de lei net la circa 210.000 de lei, în funcţie de vechime) şi o neînnoire previzibilă a contractelor temporare. Pentru sindicat, este un semnal de alarmă: uzina care asigură aproximativ 10.000 de locuri de muncă direct şi susţine zeci de mii indirect pierde oameni, modele şi perspectivă. „Pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale şi naţionale", avertizează SAD.

Declaraţiile celor două părţi vin la doar trei zile după ce trei directori de top ai Grupului Renault au vorbit, la Paris, despre competitivitatea uzinei româneşti, în cadrul evenimentului futuREady din 10 martie 2026, unde ZF a fost prezent. Mesajele de acolo confirmă ambele perspective – şi laudele, şi avertismentele.

Katrin Adt, CEO-ul Dacia, a declarat la Paris că „România este foarte importantă şi este un pilon esenţial pentru Dacia", dar a explicat că decizia de a produce Striker la Bursa a fost una de competitivitate şi de exploatare a activelor industriale existente: „Când am decis pentru această maşină, Mioveni atinsese capacitatea maximă. Nu a fost o decizie împotriva României." Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China.

Thierry Charvet, Chief Industry & Quality Officer al Grupului Renault, a fost cel care a pus cel mai clar degetul pe problemă. Pe de o parte, a lăudat performanţa uzinei: „Sincer, reuşesc să producă peste 1.000 de maşini pe zi, aproape 1.300 pe zi, în mod constant. Este o maşinărie foarte, foarte bună de producţie. Competenţele oamenilor sunt foarte ridicate." Pe de altă parte, a avertizat: „Inflaţia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani. Costurile s-au dublat – salariul minim, costul energiei. Poate deveni o problemă. Tendinţa este îngrijorătoare." Charvet a mai explicat că roboţii umanoizi Kelvin nu vor ajunge la Mioveni în viitorul apropiat – vor începe în Europa de Vest şi Coreea, iar la fabricile Dacia „eventual, într-o a doua fază". Robotizarea nu ameninţă direct locurile de muncă din România, dar nici nu vine să compenseze pierderea de competitivitate.

Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer şi CEO al mărcii Renault, a fost cel mai direct. Când un jurnalist a sugerat că Mioveni are nevoie de un al treilea proiect, răspunsul a fost scurt: „Băieţi, trebuie să scădeţi costurile." Mesajul se suprapune perfect peste comunicatul oficial al Dacia, care vorbeşte despre „menţinerea competitivităţii" – doar că sindicatul traduce aceeaşi competitivitate în locuri de muncă pierdute.

Contextul nu ajută: preţul spot al energiei în România a ajuns la 108 euro pe MWh, aproape dublu faţă de Franţa. Impozitul pe cifra de afaceri descurajează investiţiile – Sebastian Metz, directorul general al AHK România, a declarat recent pentru ZF că România „riscă să piardă investiţii de sute de milioane de euro" fără stabilitate politică şi fără eliminarea IMCA. Industria auto din România a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri în scădere, de la 34 la 32 de miliarde de euro. Cele două uzine – Mioveni şi Craiova – au asamblat împreună 545.510 vehicule, cu 2,6% mai puţin decât recordul din 2024. Iar pe piaţa internă, înmatriculările de maşini noi au scăzut cu aproape 30% în primele două luni din 2026.