Bucureştiul şi marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov sau Craiova, sunt bine poziţionate pentru a atrage business nou în zona serviciilor, în ciuda pandemiei COVID-19 care a frânat activitatea tranzacţională şi a determinat companiile să recurgă „în masă” la munca de acasă, consideră consultanţii firmei Cushman & Wakefield Echinox.

Contextul actual a scos şi mai mult în evidenţă flexibilitatea şi uşurinţa de adaptare la situaţii noi a angajaţilor români, precum şi infrastructura IT dezvoltată din marile oraşe, elemente care au făcut tranziţia de la biroul tradiţional către cel de acasă mult mai uşoară, reducând astfel impactul asupra operaţiunilor.

De altfel, un studiu realizat de platforma Broadband Deals din Marea Britanie plasează Bucureştiul pe prima poziţie într-un clasament al celor mai bune 50 de oraşe din lume pentru desfăşurarea activităţii de acasă, ierarhie care a ţinut cont de elemente precum viteza internetului, disponibilitatea job-urilor care pot fi realizate de acasă, costurile de locuire şi existenţa platformelor de livrări la domiciliu. Pe următoarele trei poziţii se află oraşele Houston, Las Vegas şi Atlanta din Statele Unite, în timp ce în clasamentul european Bucureştiul este urmat de Budapesta, Kiev şi Varşovia.

„Continuitatea operaţiunilor reprezintă un element esenţial pentru companiile din toate domeniile. Am observat acest lucru de-a lungul timpului prin felul în care companiile îşi securizau accesul la electricitate, servere şi Internet pentru a face faţă oricărei situaţii. Pandemia de COVID-19 a pus aceste companii în faţa unui nou test, şi anume de a deveni operaţionale de acasă de pe o zi pe alta, iar felul în care au reuşit să realizeze aceasta tranziţie marea majoritate a companiilor reprezintă un argument suplimentar care recomandă România drept unul dintre cele mai atractive hub-uri de IT şi servicii conexe din Europa şi nu numai”, spune Mădălina Cojocaru, partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

Pe termen scurt, este preconizată o atitudine mai conservatoare a unor companii, care vor fi nevoite să analizeze impactul acestei situaţii asupra întregului portofoliu de clienţi, dar pe termen mediu şi lung piaţa locală va fi recompensată datorită capacităţii şi flexibilităţii de a lucra de acasă, în caz de necesitate. Pe de altă parte, majoritatea companiilor analizează în prezent oportunitatea de a oferi angajaţilor o mai mare flexibilitate cu privire la locul de desfăşurare a activităţii şi după relaxarea măsurilor de distanţare socială, dar în acelaşi timp se lucrează la planuri pentru reducerea densităţii din spaţiile de birouri, ca măsură de siguranţă sanitară.

În primul trimestru al anului, în Bucureşti au fost livrate spaţii noi de birouri cu o suprafaţă de 81.000 de metri pătraţi, cele mai importante livrări fiind Ana Tower şi cea de-a treia clădire a proiectului Globalworth Campus din Pipera. Până la finalul anului, este preconizată livrarea unor spaţii noi cu o suprafaţă cumulată de circa 145.000 de metri pătraţi. Astfel, volumul total de spaţii de birouri noi este preconizat la circa 226.000 de metri pătraţi, în scădere cu circa 21% faţă de livrările din 2019.

În ceea ce priveşte cererea, în timp ce volumul tranzacţionat în Bucureşti a scăzut în primul trimestru cu 50% faţă de perioada similară a anului precedent, până la 52.000 de metri pătraţi, în ţară nivelul a rămas stabil, la circa 21.000 de metri pătraţi, activitate importantă fiind înregistrată în Timişoara, Cluj şi Iaşi, dar şi în Craiova, oraş care începe să atragă tot mai des ocupanţi de birouri.

Stocul de birouri din Bucureşti se ridică la aproape 3,2 milioane de metri pătraţi, având o rată de neocupare de 9,8%, în uşoară creştere, în timp ce suprafaţa birourilor moderne din marile oraşe regionale – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov – se apropie de pragul de 1 milion de metri pătraţi.