Berarii României: Asistăm la cea mai agresivă majorare a taxării

► Decizia guvernului de a majora acciza la bere cu 10% în luna august a acestui an, după o creştere de 4,3% în ianuarie, riscă să provoace efecte negative majore pentru industria de profil, în ciuda unui câştig bugetar limitat. La aceasta se adaugă impactul semnificativ al majorării TVA, de la 19% la 21%, dar şi al creşterii acesteia în sectorul ospitalităţii.

În 31 din cele 41 de judeţe ale României, plus Capitala, există cel puţin o fabrică de bere.

► Piaţa berii se poate contracta cu până la 10% în acest an, în condiţiile în care se află deja la minimul ultimilor 20 de ani. Creşterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum şi vine într-un context economic fragil.

► Nu credem că un sector sau o economie pot creşte în condiţiile unei predictibilităţi care, în România, nu reuşeşte să depăşească şase luni. Această abordare contraproductivă va avea efecte negative de durată pentru producători, consumatori şi bugetul public, în ciuda aşteptărilor din prezent ale autorităţilor.

► În piaţa berii, producţia locală reprezintă în mod constant 97% din consum. În 31 din cele 41 de judeţe ale României, plus Capitala, există cel puţin o fabrică de bere. Totodată, sectorul berii este recunoscut pentru comportamentul fiscal onest, validat de autorităţile din România, cu zero evaziune fiscală pe întregul lanţ de producţie.

Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism: Pentru a stimula investiţiile trebuie create diferite avantaje fiscale pentru investitori

► Principalul impact al creşterii TVA, şi a preţurilor în final, este că se va reduce puterea de cumpărare, mai ales că va creşte şi TVA în HoReCa. Va scădea consumul, ceea ce ne duce inevitabil într-o (mică, sperăm) criză economică. Va afecta practic toate domeniile.

► Pentru a stimula investiţiile trebuie create diferite avantaje fiscale pentru investitori. Este greu, taxele au crescut, impozitul pe dividende creşte, deci trebuie create avantaje clare pentru investitori, de tipul reducerilor de taxe.

Daniel Anghel, country managing partner, PwC România: Politica bugetară şi fiscală trebuie să nu fie o povară pentru economie

► Situaţia fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile  au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative şi fiscale frecvente şi fără studii de impact, creşterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea şi dotarea cu tehnologie a administraţiei fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie şi de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului şi deficite tot mai mari, mai greu de finanţat şi, implicit, o stare de nemulţumire a multor categorii sociale.

► O mulţime de schimbări afectează şi vor afecta şi mai pregnant lumea şi, implicit, România. Astfel, convulsiile din comerţul global, războiul tarifar, modificarea lanţurilor de aprovizionare, relocarea producţiei, toate au impact asupra industriei europene şi mai ales a celei germane, de care România este dependentă în mare măsură şi trebuie analizate pentru a fi luate acele decizii care, pe termen mai lung, pot sprijini economia românească să se dezvolte.

► De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a nevoii de asigura pensii şi asistenţă medicală. Forţa de muncă este sub presiunea AI şi a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp şi vor impune noi competenţe şi, deci, o altă piaţă a forţei de muncă şi un alt model educaţional. 

► Politica bugetară şi fiscală trebuie să sprijine aceste demersuri şi nu să fie o povară pentru economie. Toate aceste schimbări necesită o viziune şi, evident, investiţii din fonduri publice, dar mai ales private care trebuie atrase, stimulate pentru a contribui la creşterea economică şi pentru a evita ca România să intre în capcana venitului mediu, adică a stagnării economice.

Grigore Horoi,  preşedinte, grupul de firme Agricola: Consumatorii vor avea tendinţa să facă economii

► Creşterea cu 2 puncte procentuale a TVA, în principiu, nu va avea un impact major, având în vedere că în această perioada cererea depăşeşte cu mult oferta noastră. În general, această ar putea fi estompată prin scăderea marjei la producători şi/sau la comercianţi, în funcţie de politică comercială a fiecăruia.

► Pe de altă parte, inflaţia, preţul combustibilului, al energiei şi toată nesiguranţa economică şi politică din acest moment pot afecta psihologic consumul în următoarea perioada.

► Consumatorii vor avea tendinţa să facă economii, însă este aproape imposibil de estimat dacă va fi afectată şi categoria noastră.

Ady Hirsch, CEO, Alka Trading Co, unul dintre cei mai mari producători de snackuri, cu două fabrici şi afaceri de 545 mil. lei în 2024

► Pentru a încuraja investiţiile în primul rând statul trebuie să creeze un context economic stabil. Oricare investitor caută o stabilitate şi o predictibilitate, altfel va prefera să facă investiţia la un alt loc. În această privinţă, statul trebuie să fie hotărât să scadă deficitul bugetar pentru a demonstra că lucrurile sunt stabile şi sub control, iar modalitatea principală trebuie să fie prin reducerea cheltuielilor. Este şi un mesaj de leadership, că mai întâi se taie cheltuielile şi numai apoi se aplică taxe suplimentare.

► O altă măsură pentru a creşte investiţiile ar fi programe de stat care să susţină investiţiile în unităţi de producţie. Deşi pe termen scurt creează încă o presiune asupra bugetului, o astfel de mişcare este extrem de benefică pe termen mediu şi lung, prin crearea locurilor de muncă şi creşterea PIB-ului. Astfel de investiţii aduc mai multe venituri la bugetul statului. Orice economie sănătoasă are nevoie de unităţi de producţie.

► Iar orice creştere de TVA va majora preţurile de raft, iar asta va duce la scăderea consumului. Această scumpire este una suplimentară peste câţiva ani consecutivi de scumpiri, care au erodat puterea de cumpărare şi încrederea consumatorilor în viitorul lor economic. Consecinţa este stagnarea sau o creştere foarte timidă a consumului, care deja se vede în România. În domeniul nostru, în primele luni ale anului vedem o creştere foarte uşoară a consumului.

Confederaţia Patronală Concordia: Înţelegem necesitatea echilibrării bugetului, dar soluţia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat

► Înţelegem necesitatea echilibrării bugetului şi recunoaştem gravitatea situaţiei fiscale moştenite. Cu toate acestea, soluţia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat şi a cetăţenilor, care au demonstrat rezilienţă şi capacitatea de a genera venituri pentru bugetul naţional, chiar şi în cele mai dificile perioade. Mediul de afaceri românesc a purtat în spate această economie timp de decenii şi a continuat să contribuie masiv la bugetul naţional. Nu este corect ca din nou să fim noi cei care plătim preţul reformelor necesare, în timp ce reformele structurale ale aparatului bugetar rămân superficiale.

România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate şi durabile.

► Recunoaştem experienţa administrativă a premierului Ilie Bolojan şi înţelegem urgenţa măsurilor. Cu toate acestea, abordarea aleasă pune din nou o povară disproporţionată pe sectorul privat, care este deja supraimpozitat şi suprataxat comparativ cu multe ţări din regiune.

► România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate şi durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naţionale, în timp ce ineficienţele structurale ale statului rămân nerezolvate. Solicităm consultări clare şi imediate pentru a găsi împreună soluţii care să nu compromită viitorul economic al României.”

Dinel Boromiz, acţionar Boromir: Creşterea TVA poate duce la stagnarea sau scăderea companiilor din sectorul nostru

► Noi sperăm să fie cota maximă de TVA care se aplică în România. Această creştere în general afectează firmele în sensul că unele pot avea stagnare iar altele o mică creştere.

► La noi în piaţă tendinţa în ceea ce priveşte consumului este de uşoară scădere.

Daniel Donici, cofondator, Artesana: O colectare mai bună ar aduce venituri suplimentare fără a pune presiune exclusiv pe consumatorii corecţi

► Creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, respectiv a cotelor reduse de la 5% la 11% pentru produse ecologice şi de la 9% la 11% pentru alimente în general, va avea un impact direct asupra preţului final la raft.

► În mod normal, o majorare de 2% în preţuri poate fi absorbită mai uşor de către consumatori, mai ales într-un context în care inflaţia anualizată în România a fost peste 5% în ultimele luni. Cu toate acestea, contextul economic general contează: cum o veste proastă nu vine niciodată singură - vorbim şi de creşteri de accize, liberalizarea pieţei de energie electrică, precum şi de incertitudini pe lanţurile de aprovizionare, cel mai probabil inflaţia se va menţine la un nivel ridicat anul acesta.

► Dacă această majorare de TVA ar fi însoţită de măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale şi de o mai bună colectare a TVA - domeniu în care statul pierde sume importante - atunci, pe termen mediu, efectele negative asupra consumului ar putea fi mai bine echilibrate. O colectare mai bună ar aduce venituri suplimentare fără a pune presiune exclusiv pe consumatorii corecţi şi pe businessurile care îşi plătesc taxele la timp.

Bogdan Tudor, CEO şi fondator, StarTech Team: E uşor să tai. E greu să creşti. Dar exact aici se face diferenţa

► La noi se taie bursele olimpicilor! Când mă uit la o parte din miniştrii noştri, văd că o bună parte doar se plâng şi se lamentează. Taie arbitrar, vorbesc în lozinci, se ascund în spatele “grelei moşteniri”. Analizează în loc să facă. Iar adevărul este că economia nu se guvernează cu explicaţii, ci cu profesionişti. Iar aceasta se vede în decizii clare, asumate, care dau direcţie, nu cu haos, schimbări bruşte şi discursuri defensive. Liderii buni pun pe masă un plan. Îl explică. Îl susţin cu cifre.

► România are tot ce îi trebuie: oameni muncitori, inteligenţi şi rezilienţi. Dar are nevoie şi de direcţie. De lideri care nu dau vina, ci dau exemplu. Care nu împart, ci inspiră. Care nu se întreabă “cine a greşit”, ci “cum ieşim din asta mai puternici”.

► E uşor să tai. E greu să creşti. Dar exact aici se face diferenţa. Cred că e nevoie de competenţă, dar pentru a ajunge aici, e nevoie şi ca majoritatea să acceptăm că e obligatoriu să ne oprim din a-i alege doar pe cei care ne plac sau ne seamănă, ci pe cei care sunt capabili să ne conducă!

Alexandru Dobra, director general, Sorcani: Avem nevoie de predictibilitate fiscală pentru investiţii

► Avem nevoie de predictibilitate fiscală, cum să te dezvolţi adică să faci investiţii, să mergi la bănci, care îţi cer previziuni pe cash-flow, când totul se schimbă de la o zi la alta. (...)  Ce se întâmplă la noi este că statul dă drumul cum s-ar zice la gaz pe foc şi pune şi mai mai mare presiune pe mediul antreprenorial.

► Creşterea economică a fost datorată consumului, or acest prim pachet va lovi fix acolo, în consum. Nu cred că România mai poate avea creştere economică în acest an, şi dacă o să fie, va fi de ordinul 0,3-0,5 %.

► Singurul lucru la care mai sper este să accelereze accesarea de fonduri europene, să se atingă jaloanele din PNRR ca să putem beneficia de aceşti bani. Măsurile la acest moment lovesc direct partea de transporturi TVA / acciză / rovignete, toate pe creştere.

Radu Timiş jr, CEO, Cris-Tim: Majorarea TVA poate duce la scăderea consumului în termeni cantitativi

► Majorarea TVA poate duce la scăderea consumului în termeni cantitativi, sau poate conduce la fenomenul de downtrading, în sensul în care consumatorii să-şi reorienteze consumul spre produse mai ieftine şi de calitate mai slabă.

► Consumul anul acesta este anemic. Din perspectiva volumelor vândute, vedem o stagnare la nivelul pieţei, luând în calcul toate canalele de distribuţie. Din perspectivă valorică, sigur că există o creştere, însă în principal pe fondul inflaţiei.

Corina Martin, preşedinte, Asociaţia Patronală RESTO Constanţa: Toţi cei care plătesc salarii, taxe şi impozite şi care reuşesc să facă şi investiţii nu se vor opri aici

► În absenţa tichetelor de vacanţă şi cu un TVA mărit, multe locaţii de cazare se întorc să lucreze la negru, iar în zona afacerilor de restaurante se anunţă tot mai multe migrări spre mutarea firmelor în Bulgaria.

► De aceea, toţi cei care muncesc 14 ore/zi, care plătesc salarii, taxe şi impozite şi care luptă în fiecare zi, nedrept, cu concurenţa neloială şi totuşi reuşesc să facă şi investiţii nu se vor opri aici.

HORA: Majorarea taxelor ar trebui să fie ultimul instrument utilizat, doar după epuizarea celorlalte soluţii, pentru a proteja mediul de afaceri

► HORA susţine intenţia Guvernului României de a asigura redresarea economică a ţării prin măsuri responsabile precum reducerea cheltuielilor bugetare, combaterea evaziunii fiscale şi creşterea veniturilor la buget. Considerăm însă că majorarea taxelor ar trebui să fie ultimul instrument utilizat, doar după epuizarea celorlalte soluţii, pentru a proteja mediul de afaceri, locurile de muncă şi competitivitatea economiei.

► Industria ospitalităţii din România, cu aproximativ 23.300 de firme şi 40.000 de unităţi, a traversat perioade extrem de dificile în ultimii ani. După un vârf al cifrei de afaceri de 3,5 miliarde euro în 2019, industria a înregistrat o scădere drastică în anii pandemiei (2,7–2,8 miliarde euro în 2020–2021). Revenirea recentă, cu o cifră de afaceri estimată la 6,5 miliarde euro în 2024, s-a datorat unor eforturi considerabile şi unei politici fiscale relativ stabile, care a permis consolidarea şi dezvoltarea industriei.

Industria ospitalităţii din România are aproximativ 23.300 de firme şi 40.000 de unităţi.

► În realitate, în industria HoReCa, aproximativ 70% din încasări provin din produse cu TVA redus (actual TVA de 9% la mâncare) şi 30% din încasări sunt cu TVA la cota generală de 19%. Această structură face ca TVA-ul mediu efectiv în industrie să fie în prezent de aproximativ 12%. Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare, coroborată cu creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, va ridica TVA-ul mediu la circa 14%, ceea ce reprezintă o creştere efectivă de aproape 17% a poverii fiscale în sector, cu impact semnificativ asupra consumului şi competitivităţii.

► România, cu TVA de 9% la mâncare (proiectată la 11%), se situează deja în zona mediană superioară a statelor europene privind TVA-ul aplicat restaurantelor, depăşind ţări precum Italia, Austria, Franţa, Spania, Cehia, Slovacia, Slovenia, Olanda, Bulgaria şi Polonia, care aplică cote de 10% sau mai mici. Creşterea la TVA de 11% la mâncare va amplifica dezavantajul competitiv al industriei româneşti.

► Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare va conduce la o creştere a preţurilor pentru consumatorul final cu aproximativ 1,8%. Estimările noastre indică o scădere a cifrei de afaceri cu circa 15% în 2025, până la 5,5 miliarde euro, comparativ cu estimarea de 6,5 miliarde euro pentru 2024. Această diminuare se va datora, pe de o parte, frânării consumului din cauza creşterii preţurilor şi a incertitudinii economice, iar pe de altă parte, creşterii evaziunii fiscale.